Control DIICOT, reacții ministeriale, context judiciar
Asociația „Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă”, condusă de Viorel Pașca, a fost amendată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor cu 1.000.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200.000 de euro, în urma unui control desfășurat la solicitarea DIICOT Bihor. Anunțul a fost făcut public de avocatul Răzvan Doseanu, reprezentantul lui Viorel Pașca, miercuri, 8 iulie 2026. Această sancțiune record vine în contextul unui dosar penal complex, instrumentat de DIICOT, care a vizat presupuse infracțiuni de trafic de persoane și funcționarea ilegală a unor centre de îngrijire pentru vârstnici și persoane vulnerabile.
Potrivit documentelor întocmite de ITM Bihor, sancțiunea a fost aplicată în urma unui control efectuat în 18 locații din județul Bihor aparținând asociației. Inspectorii au identificat 36 de persoane care lucrau fără contracte individuale de muncă (CIM), o încălcare gravă a legislației muncii. Procesele-verbale de control și de constatare și sancționare a contravențiilor au fost datate 30 iunie 2026, însă au fost expediate ulterior asociației, deoarece Viorel Pașca nu era prezent la momentul finalizării acestora, actele fiind semnate de un martor. ITM Bihor a sesizat, de asemenea, organele de urmărire penală pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale, conform articolului 264 alineatul 3 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat prompt, cerând șefului Inspecției Muncii, Mihai Ucă, clarificări imediate privind motivele pentru care ministerul nu a fost informat despre solicitarea DIICOT, derularea controlului și rezultatele acestuia. Pîslaru a solicitat o copie a procesului-verbal și o motivare detaliată a amenzii. Mai mult, ministrul a cerut un raport complet privind acțiunile de control derulate de Inspecția Muncii și ITM-uri pe aceeași temă, începând din anul 2014 și până în prezent, pentru a evalua eficiența și modul de desfășurare a acestora, precum și soluțiile stabilite de echipele de control. Această cerere subliniază o posibilă lipsă de coordonare sau informare în cadrul instituțiilor statului.
Avocatul Răzvan Doseanu a declarat că amenda reprezintă o nouă lovitură pentru Viorel Pașca și asociația sa, după ce anterior, în cadrul dosarului penal, „i s-au luat toți banii cash, i s-au sechestrat toate bunurile mobile și imobile și i s-au poprit toate conturile bancare”. Doseanu a exprimat într-un comunicat public o notă de ironie, afirmând că „aerul de respirat încă nu a fost sechestrat sau amendat”, sugerând o campanie intensă împotriva clientului său. Această perspectivă denotă o atitudine critică față de amploarea și impactul măsurilor luate de autorități.
Registrul de autorizări al ITM Bihor indică faptul că Asociația „Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă” nu figura cu nicio activitate și niciun punct de lucru autorizat, nici în locațiile verificate, nici la alte adrese. Această lipsă de autorizare este un element central al acuzațiilor și justifică intervenția autorităților. Cazul a generat un val de reacții în spațiul public și politic, cu intervenții din partea unor figuri precum Procurorul General Cristina Chiriac, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) și actualul lider USR, Dominic Fritz, care au cerut explicații complete și măsuri ferme.
Tribunalul București, în cadrul dosarului penal, a respins solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor șase inculpați, inclusiv Viorel Pașca, optând pentru măsura controlului judiciar. Instanța a motivat această decizie prin faptul că procurorii nu ar fi prezentat suficiente detalii privind cele 210 presupuse acte materiale invocate în acuzația de trafic de persoane în formă continuată. Judecătorul a subliniat că „actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material și nici nu descriu, în mod distinct, situația de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea”.
Un aspect notabil al motivării instanței este recunoașterea contextului în care au funcționat centrele de la Dumbrava. Instanța a menționat că activitatea s-a desfășurat inclusiv pe fondul solicitărilor venite din partea unor instituții ale statului, care apelau la inculpați pentru a gestiona situații pe care nu le puteau rezolva prin propriile mecanisme. Deși a recunoscut lipsa autorizărilor și a personalului calificat, precum și deficiențe în supraveghere, instanța a reținut că persoanele aflate în îngrijire beneficiau de condiții de curățenie și igienă corespunzătoare. Această nuanță adaugă complexitate cazului, sugerând o situație în care serviciile erau necesare, chiar dacă operau în afara cadrului legal formal.
Cazul azilelor din Bihor scoate în evidență o problemă sistemică la nivel național, similară cu cele din „azilele groazei” din Voluntari și Afumați, care au zguduit România în 2023. Aceste incidente repetate subliniază deficiențele majore în sistemul de asistență socială, lipsa de reglementare strictă și control eficient, precum și incapacitatea statului de a asigura servicii adecvate pentru persoanele vulnerabile. Faptul că instituții publice apelau la centre neautorizate indică o criză de capacitate și o birocrație deficitară. Amenda de un milion de lei, deși semnificativă, ridică întrebări despre cum vor fi recuperate aceste fonduri, având în vedere sechestrul și poprirea bunurilor asociației. De asemenea, reacția ministrului Muncii sugerează o lipsă de comunicare internă între instituțiile responsabile, ceea ce ar putea împiedica o abordare coerentă și eficientă a problemelor din domeniu. Peste 400 de persoane vulnerabile au fost transferate în centre autorizate după descinderile DIICOT, ceea ce reprezintă o măsură de urgență, dar nu o soluție pe termen lung pentru prevenirea unor situații similare.
În perioada următoare, se așteaptă ca Ministerul Muncii să primească raportul solicitat de la Inspecția Muncii, care ar putea aduce clarificări suplimentare privind controalele anterioare și măsurile luate. Ancheta penală a DIICOT va continua, iar decizia Tribunalului București de a impune control judiciar în loc de arest preventiv indică o nevoie de aprofundare a probatoriului. Este crucial ca autoritățile să nu se limiteze la sancțiuni, ci să elaboreze și să implementeze un plan coerent de reformă a sistemului de asistență socială, incluzând o legislație mai clară, controale mai riguroase și o creștere a capacității instituționale. Rămâne de văzut dacă acest caz va fi un catalizator pentru schimbări structurale sau doar un alt episod într-o serie de scandaluri care expun vulnerabilitățile sistemului.
Acest incident subliniază necesitatea unei analize aprofundate a modului în care statul român își îndeplinește rolul de protector al cetățenilor săi cei mai vulnerabili.
De asemenea, el ridică întrebări despre eficacitatea comunicării interinstituționale și despre responsabilitatea funcționarilor publici în supravegherea și autorizarea centrelor de îngrijire.