Guvernul alocă fonduri pentru îngrijirea beneficiarilor.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat marți, 7 iulie 2026, o actualizare privind situația persoanelor vulnerabile relocate din azilele de la Dumbrava, Bihor, administrate de Viorel Pașca. Potrivit declarațiilor sale, un total de 409 persoane au fost mutate în diverse centre sociale și unități medicale din țară, o acțiune amplă care a necesitat o coordonare interjudețeană semnificativă. Pîslaru a subliniat că „prioritatea mea și a Ministerului este ca fiecare persoană relocată să beneficieze de protecția, îngrijirea și sprijinul de care are nevoie”, conform unei postări pe pagina sa de Facebook, citată de Gândul și Digi24.
Datele centralizate de către Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și verificate de Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) relevă o distribuție a celor 409 persoane în 20 de județe. Dintre acestea, 393 de persoane au fost relocate în centre sociale, iar 15 persoane în unități medicale. Distribuția în centre sociale, conform Digi24 și Gândul, este următoarea: Alba (60), Satu Mare (56), Sibiu (42), Arad (38), Cluj (36), Botoșani (31), Vâlcea (29), Mehedinți (17), Bistrița-Năsăud (15), Mureș (14), Bihor (10), Neamț (10), Hunedoara (9), Vrancea (7), Giurgiu (5), Olt (5), Timiș (4), Brașov (3) și Gorj (2). Această dispersie geografică a fost necesară pentru a asigura condiții optime de îngrijire, având în vedere capacitatea limitată a centrelor din anumite județe și necesitatea de a evita supraaglomerarea.
Ministrul Pîslaru a anunțat și măsuri suplimentare pentru asigurarea bunăstării beneficiarilor. Astfel, inspectorii sociali vor monitoriza și verifica săptămânal situația din centrele rezidențiale și serviciile sociale din cele 20 de județe implicate în procesul de relocare. O altă problemă identificată și abordată este cea a celor 11 persoane care nu dețin documente de identitate (CNP), pentru care s-a solicitat colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române în vederea identificării acestora. Această situație subliniază vulnerabilitatea extremă a unor beneficiari și complexitatea eforturilor administrative necesare pentru reintegrarea lor.
Un aspect crucial abordat de Guvern este finanțarea pe termen lung a îngrijirii acestor persoane. Ministrul interimar Pîslaru a declarat că Guvernul va adopta o hotărâre prin care vor fi alocate resurse financiare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Scopul este acoperirea standardului de cost pentru toate persoanele preluate până la sfârșitul anului 2026. Această măsură, conform declarațiilor ministrului, „va permite furnizorilor de servicii sociale asigurarea îngrijirii și sprijinul necesare tuturor beneficiarilor, fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale”. Decizia vine în contextul în care, în trecut, finanțarea serviciilor sociale a reprezentat o provocare constantă pentru autoritățile locale și furnizorii privați, adesea ducând la deficiențe în calitatea serviciilor.
Scandalul azilelor din Bihor, izbucnit la începutul anului 2026, a scos la iveală deficiențe sistemice în modul de funcționare și control al centrelor pentru persoane vârstnice și cu dizabilități. Anchetele jurnalistice și intervențiile autorităților au relevat condiții inumane, abuzuri și lipsa unei supravegheri adecvate. Comparativ cu media europeană, România înregistrează un deficit semnificativ de locuri în centrele de îngrijire specializată, iar cele existente sunt adesea subfinanțate și subdimensionate. De exemplu, potrivit datelor Eurostat din 2023, România aloca un procent din PIB considerabil mai mic pentru asistența socială a vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități comparativ cu țări precum Suedia (2.5% din PIB) sau Germania (1.8% din PIB), unde standardele de îngrijire sunt mult mai ridicate. Această discrepanță evidențiază necesitatea unor reforme profunde și a unor investiții substanțiale în domeniu.
Criza din azilele lui Pașca a generat o dezbatere publică intensă despre responsabilitatea statului și a autorităților locale în protejarea categoriilor vulnerabile. Criticii au acuzat lipsa de controale eficiente și corupția la nivel instituțional, permițând funcționarea unor astfel de centre în condiții improprii. Pe de altă parte, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin vocea ministrului Pîslaru, a subliniat eforturile de remediere rapidă a situației și angajamentul pentru transparentizarea și îmbunătățirea sistemului. Răspunsul autorităților, deși întârziat, a inclus închiderea centrelor neconforme și relocarea beneficiarilor, dar și promisiuni de reglementare mai strictă și de alocare de resurse suplimentare, așa cum este hotărârea de guvern menționată. Această hotărâre reprezintă un pas important pentru stabilizarea financiară a serviciilor sociale în contextul acestei crize, evitând ca povara financiară să cadă exclusiv pe umerii bugetelor locale, deja tensionate.
De ce contează
Acest caz demonstrează, încă o dată, vulnerabilitatea sistemului de asistență socială din România și necesitatea urgentă de reforme structurale. Alocarea fondurilor din rezerva bugetară și monitorizarea săptămânală sunt măsuri esențiale pentru asigurarea unei îngrijiri decente pentru persoanele relocate. Pe termen lung, este crucială implementarea unor standarde clare de funcționare, controale riguroase și o finanțare sustenabilă, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și pentru a garanta demnitatea persoanelor vârstnice și cu dizabilități. Fără aceste schimbări, încrederea publică în instituțiile statului va continua să scadă, iar beneficiarii vor rămâne expuși riscurilor.
În perioada următoare, se așteaptă adoptarea oficială a hotărârii de guvern privind alocarea fondurilor, un pas esențial pentru asigurarea continuității serviciilor de îngrijire până la sfârșitul anului. De asemenea, colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române pentru identificarea persoanelor fără acte de identitate va continua, reprezentând o provocare administrativă și socială. Ministrul Pîslaru a promis că va reveni cu noi informări pe acest subiect, indicând o abordare transparentă și o monitorizare atentă a evoluției situației.
Rămâne de văzut cum vor fi implementate pe termen mediu și lung noile reglementări și dacă aceste măsuri punctuale vor conduce la o ameliorare structurală a sistemului de asistență socială din România, un domeniu care necesită investiții și o viziune strategică pe termen lung.