Noi acuzații și sancțiuni în dosarul azilelor din Bihor
Asociația „Dumbrava Dumnezeu poartă de grijă”, implicată în scandalul azilelor din Bihor, a fost amendată cu un milion de lei (aproximativ 200.000 de euro) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor. Informația a fost făcută publică de avocatul Răzvan Doseanu, apărătorul lui Viorel Pașca, marți seara, 7 iulie 2026, pe pagina sa de Facebook, unde a și publicat documentul datat 1 iulie 2026. Această sancțiune financiară vine în contextul în care, potrivit avocatului, lui Viorel Pașca, familiei și colaboratorilor le-au fost deja indisponibilizate toate bunurile mobile și imobile, conturile bancare poprite și banii cash confiscați în cadrul dosarului penal deschis de DIICOT. Până la momentul redactării, informația nu a fost confirmată oficial de ITM Bihor sau de Ministerul Muncii.
Viorel Pașca este acuzat de procurorii DIICOT că ar fi adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane în azile fără licență de funcționare, conform referatului pentru arestare preventivă consultat de G4Media. Acuzațiile vizează exploatarea acestor persoane, în scopul obținerii de venituri substanțiale. Procurorii susțin că, din 2006 și până în prezent, aproximativ 1.020 dintre cele 3.300 de persoane exploatate ar fi decedat și au fost îngropate în cimitirul din localitatea Dumbrava. De asemenea, în azilele respective ar fi lipsit bucătăriile autorizate, un aspect critic pentru siguranța și igiena beneficiarilor.
Referatul DIICOT detaliază și relatări șocante. O investigatoare sub acoperire a descris un presupus abuz sexual comis de un bărbat din azil, care ulterior a fost dat afară. Potrivit acesteia, Viorel Pașca ar fi reacționat la acuzațiile de viol afirmând: „Poate și ei (victimei – n.red.) i-o plăcut sau a fost de comun acord.” Un alt caz menționat este cel al unei persoane cu piciorul amputat, care nu ar fi primit medicația și îngrijirea necesare, subliniind deficiențe grave în asistența medicală și umană oferită.
Scandalul azilelor din Bihor se înscrie într-un tipar mai larg de probleme sistemice identificate la nivel național. În ultimii ani, cazuri similare de abuz și neglijență în centrele de îngrijire au ieșit la iveală în mai multe județe, cum ar fi Ilfov și Mureș, atrăgând atenția publicului și a autorităților asupra unei crize profunde în sistemul de asistență socială. Aceste incidente au determinat Guvernul României să inițieze controale ample și să înăsprească legislația, în special Legea 17/2000 privind asistența socială, pentru a preveni astfel de situații. Cu toate acestea, implementarea și respectarea noilor reglementări rămân o provocare majoră, dată fiind complexitatea și extinderea fenomenului.
În ceea ce privește aspectele juridice, DIICOT a contestat marți, 7 iulie 2026, la Curtea de Apel București, decizia Tribunalului București de a-l plasa pe Viorel Pașca sub control judiciar, solicitând arestarea preventivă. Tribunalul București și-a motivat decizia afirmând că, deși activitatea se desfășura într-un cadru neautorizat și insuficient raportat la exigențele legale, persoanelor cazate li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și formalitățile necesare în caz de deces, conform surselor G4Media. La rândul său, Viorel Pașca a contestat și el decizia Tribunalului, cerând să fie cercetat fără nicio măsură preventivă. Curtea de Apel București urmează să judece ambele contestații pe 9 iulie 2026.
Comparativ cu standardele europene, sistemul românesc de îngrijire a persoanelor vulnerabile prezintă deficiențe semnificative. Rapoartele Eurostat din 2023 indică faptul că România alocă un procent mult mai mic din PIB pentru servicii sociale în comparație cu media Uniunii Europene, ceea ce se traduce printr-o infrastructură subfinanțată și un personal insuficient calificat. De exemplu, în 2022, România a cheltuit aproximativ 1,5% din PIB pe asistență socială, în timp ce media UE a fost de peste 3%. Această discrepanță contribuie la proliferarea unor astfel de centre neautorizate, care operează la limita legii, profitând de vulnerabilitatea persoanelor și de lacunele din sistemul de control. Experți în drept social, precum profesorul Mihai Stoica de la Facultatea de Drept a Universității din București, subliniază că legislația este adesea ambiguă și permite interpretări multiple, favorizând astfel abuzurile și evaziunea fiscală în sectorul non-profit.
De ce contează
Acest caz scoate în evidență vulnerabilitatea extremă a persoanelor vârstnice și cu dizabilități în fața unor rețele de exploatare, precum și eșecurile sistemului de control și licențiere din România. Amenda record aplicată Asociației Dumbrava, chiar dacă este contestată, subliniază gravitatea încălcărilor legislației muncii și a normelor sociale. Este crucial ca autoritățile să investigheze aprofundat aceste acuzații și să aplice sancțiuni exemplare, pentru a restabili încrederea publicului și pentru a descuraja practicile similare. Cazul are implicații directe asupra siguranței și demnității miilor de beneficiari din centrele de îngrijire din țară, impunând o reformă urgentă a întregului sistem de asistență socială.
Decizia Curții de Apel București din 9 iulie 2026 va fi un moment cheie în evoluția acestui dosar. Indiferent de rezultatul contestațiilor privind măsurile preventive, procesul penal va continua, aducând probabil la lumină noi detalii despre amploarea și mecanismele acestei presupuse rețele de exploatare. Pe termen lung, acest scandal ar putea genera o presiune suplimentară asupra Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și asupra Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), pentru a implementa reforme structurale și a asigura o monitorizare mult mai riguroasă a tuturor centrelor de îngrijire.
Rămâne de văzut dacă această criză va determina o schimbare reală și durabilă în modul în care România își tratează cetățenii cei mai vulnerabili.