Reacții, acuzații și demiteri în urma perchezițiilor DIICOT
Scandalul azilelor ilegale din Bihor, izbucnit în urma perchezițiilor DIICOT din 30 iunie 2026, a generat un val de reacții și măsuri la nivel guvernamental, culminând cu demisia ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru. Acesta, inițial demis interimar, și-a exprimat public nemulțumirea față de lipsa informării prealabile din partea procurorilor cu privire la operațiune, aspect care a condus la o criză de relocare pentru peste 400 de persoane vulnerabile. Pîslaru a subliniat că justiția nu se face la televizor și că, până la o decizie judecătorească, Viorel Pașca, proprietarul azilelor, ar trebui considerat de bună credință, deși a recunoscut că activitatea acestuia se desfășura în afara cadrului legal al asistenței sociale. Ministrul a acuzat, de asemenea, că instituții ale statului au trimis beneficiari către aceste centre și au efectuat controale fără a le opri activitatea, conform postărilor sale de pe Facebook.
Potrivit relatărilor ulterioare, Dragoș Pîslaru a fost informat despre acțiunea DIICOT abia în dimineața zilei respective, la ora 09:30, printr-un apel telefonic de la Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), aflată la fața locului. Această lipsă de comunicare a fost un punct central al criticilor ministrului, care s-a întrebat de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată din timp pentru a asigura resursele necesare. Ca răspuns, a fost creată o celulă de criză la nivelul ministerului, mobilizând instituții de asistență socială din 20 de județe pentru relocarea de urgență, proces care a durat aproape 24 de ore. Pîslaru a propus elaborarea unui protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile în timpul unor astfel de intervenții, un aspect crucial având în vedere că evaluarea socială, medicală și psihologică nu poate lipsi pentru a proteja aceste persoane.
Într-o turnură dramatică a evenimentelor, Dragoș Pîslaru a demis-o pe Alexandra Zară din funcția de președinte al ANPDPD, invocând lipsa unei informări prealabile privind acțiunea din 30 iunie. Alexandra Zară a confirmat demiterea printr-o postare pe Facebook, menționând că a aflat decizia în timp ce vizita persoanele relocate. Ea a reamintit că, inițial, ministrul îi mulțumise public pentru prezența în teren și sprijinul acordat. Pîslaru a confirmat demiterea și a solicitat, de asemenea, măsuri de sancționare pentru directorul DGASPC Bihor și conducerea AJPIS Bihor, acuzând modul în care aceste instituții au gestionat situația, atât în timpul intervenției DIICOT, cât și de-a lungul anilor. Numirea Alexandrei Zară la ANPDPD fusese făcută pe filiera PSD, în timpul mandatului de prim-ministru al lui Ilie Bolojan, cu Florin Manole ministru al Muncii, context care adaugă o dimensiune politică situației.
Nemulțumit de lipsa de transparență, Dragoș Pîslaru a trimis o adresă procurorului-șef DIICOT, cerând explicații despre temeiul legal al acțiunii și solicitând copii după actele administrative și corespondența procurorilor. El a sugerat chiar că DIICOT le-ar fi cerut funcționarilor din minister să nu-și anunțe șefii politici despre percheziții. Răspunsul DIICOT, conform informațiilor citate de Gândul, a fost categoric: investigația este strict secretă, iar Ministerul Muncii nu are dreptul legal de a controla anchetele procurorilor sau de a cere acte din dosar. Procurorii au subliniat că procedura de urmărire penală este nepublică și că instituția ministerului nu are calitate procesuală în cauză, considerând cererea o ingerință gravă și nepermisă. Mai mult, DIICOT a avertizat că publicarea documentelor legate de ancheta penală, așa cum intenționa ministrul, ar constitui infracțiune conform articolului 304 din Codul Penal, riscând trimiterea directă în judecată. Această poziție fermă a DIICOT contrastează cu percepția ministrului privind necesitatea unei colaborări interinstituționale într-o situație de criză umanitară.
Procurorii au reamintit că evacuarea de urgență a fost obligatorie, având în vedere că Viorel Pașca oferea servicii sociale și medico-sociale fără acreditare sau autorizație legală, aspect confirmat și de Pîslaru. În ciuda respingerii solicitărilor ministrului, DIICOT a lăudat acțiunea Alexandrei Zară, șefa ANPDPD, pentru implicarea sa, ceea ce a adâncit și mai mult tensiunile dintre cele două instituții. Acest episod subliniază complexitatea relațiilor dintre puterea executivă și cea judecătorească în România, în special în cazurile cu un puternic impact social. Cazul azilelor din Bihor a scos la iveală, dincolo de aspectele judiciare, o serie de deficiențe sistemice în protecția persoanelor vulnerabile, demonstrând, potrivit lui Pîslaru, că statul român este adesea incapabil să îi ajute pe cei cu dizabilități, abandonați sau fără adăpost. Decesul unui bărbat de 55 de ani, relocat în județul Mureș, a adăugat o notă tragică evenimentelor, cauza morții urmând să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală.
**De ce contează**
Acest caz evidențiază nu doar gravele deficiențe din sistemul de asistență socială din România, ci și tensiunile dintre instituțiile statului în gestionarea crizelor. Lipsa unui protocol clar de comunicare între DIICOT și Ministerul Muncii a pus în pericol bunăstarea a sute de persoane vulnerabile, demonstrând necesitatea urgentă a unor proceduri interinstituționale. Demiterile și acuzațiile reciproce subliniază fragilitatea sistemului și dificultatea de a asigura o protecție eficientă pentru cei mai slabi membri ai societății, cu implicații directe asupra credibilității autorităților și a încrederii publice.
În zilele următoare, Ministerul Muncii va prezenta noi informații despre starea beneficiarilor și serviciile primite. Dragoș Pîslaru, chiar și în contextul demisiei sale, a promis măsuri pentru remedierea carențelor imediate și identificarea unor soluții sistemice pentru îngrijirea persoanelor aflate în nevoie. Rămâne de văzut cum va evolua ancheta DIICOT și dacă acuzațiile de nereguli în activitatea lui Viorel Pașca, inclusiv luarea cardurilor și telefoanelor pacienților sau neanunțarea familiilor în caz de deces, vor fi confirmate de justiție. Acest caz va continua să testeze capacitatea statului român de a se reforma și de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi cei mai vulnerabili.
Soluționarea rapidă și transparentă a anchetei judiciare este esențială pentru restabilirea încrederii publice și pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.