Întrebări despre relocări, acuzații și răspunsuri oficiale
Partidul Uniunea Salvați România (USR) a solicitat oficial explicații detaliate de la nouă instituții ale statului român privind modul în care a fost gestionată evacuarea beneficiarilor centrului din Dumbrava, județul Bihor, cunoscut sub numele de „Azilele Groazei”. Această intervenție a USR, comunicată marți, 7 iulie 2026, vine în contextul unei anchete penale aflate în desfășurare, subliniind necesitatea unei analize extinse nu doar asupra abuzurilor, ci și asupra procedurilor de intervenție și relocare a persoanelor vulnerabile.
Potrivit unui comunicat al USR, parlamentarii formațiunii au adresat solicitări de informații către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Avocatul Poporului, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), DIICOT, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății și Poliția Română. USR a accentuat că procedurile instituționale ridică „întrebări serioase privind respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile și coordonarea intervenției autorităților”.
Întrebările esențiale formulate de USR vizează obținerea de clarificări privind consimțământul beneficiarilor pentru transfer, criteriile care au stat la baza relocărilor și soluțiile oferite acestora după închiderea centrului. „Beneficiarii și-au exprimat în mod liber și informat consimțământul pentru transferul către alte centre? Cine a dispus transferurile și în baza căror criterii au fost acestea realizate? Unde se află în prezent beneficiarii evacuați și ce soluții există pentru persoanele care doresc să revină în Dumbrava?”, se arată în comunicatul USR, care subliniază că protejarea persoanelor vulnerabile trebuie să respecte atât legea, cât și drepturile fundamentale.
Pe de altă parte, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a venit cu clarificări privind un caz specific, despre care s-a vehiculat în spațiul public că ar fi fost relocat forțat. Potrivit informațiilor furnizate de Pîslaru și citate de Gândul și Mediafax Foto, este vorba despre domnul Liviu I., în vârstă de 68 de ani, aflat în scaun cu rotile, cu ambele picioare amputate. Ministrul a declarat că „au existat mai multe informații eronate în spațiul public și narative false conform cărora un vecin al domnului Pașca, care se afla în vizită la momentul acțiunii DIICOT, ar fi fost luat pe sus și relocat cu forța.”
Pîslaru a explicat că domnul Liviu I. a fost vecin cu Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava, până la 1 mai 2018, când a fost adus în îngrijirea lui Pașca de către fratele său. Fratele, care a preluat casa în care locuia Liviu I., nu dorește să-l mai preia în îngrijire și, conform afirmațiilor lui Liviu I., are probleme cu alcoolul. Ministrul a subliniat că „domnia sa a fost relocat în județul Arad și primește îngrijirea necesară”, adăugând că persoana în cauză și-a dat consimțământul pentru relocare și nu dorește să se întoarcă la Dumbrava. Această declarație a ministrului contrazice parțial îngrijorările generale exprimate de USR privind lipsa consimțământului, prezentând un caz unde acordul a existat.
Cazul „Azilelor Groazei” din Bihor, similar cu situații descoperite anterior în Ilfov și alte județe, a scos la iveală deficiențe sistemice în supravegherea și funcționarea centrelor de îngrijire pentru persoane vârstnice și cu dizabilități. Deși legislația românească, inclusiv Legea 17/2000 privind asistența socială și Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevede standarde clare de funcționare și monitorizare, implementarea acestora rămâne o provocare majoră. În 2023, o serie de controale ample la nivel național au relevat nereguli grave în peste 100 de centre, ducând la închiderea unora și la amenzi semnificative, conform datelor Ministerului Muncii. Comparativ, țări din Uniunea Europeană precum Germania sau Suedia au sisteme de monitorizare mult mai stricte, cu inspecții inopinate și organisme independente de supraveghere, o practică pe care România ar putea să o adopte pentru a preveni astfel de tragedii.
USR a reiterat că respectarea drepturilor fundamentale nu poate fi suspendată nici în situații de criză și nici în cadrul unor intervenții justificate de suspiciuni de încălcare a legii. Protejarea persoanelor vulnerabile implică atât combaterea abuzurilor, cât și garantarea demnității, a libertății de alegere și a continuității serviciilor esențiale. Aceste principii sunt fundamentale în orice stat de drept și subliniază responsabilitatea dublă a statului: de a interveni ferm împotriva ilegalităților, dar și de a se asigura că măsurile luate nu generează suferințe suplimentare celor pe care ar trebui să îi protejeze.
De ce contează
Acest demers al USR și clarificările ministrului Pîslaru sunt cruciale pentru a restabili încrederea publicului în capacitatea statului de a proteja persoanele vulnerabile. Transparența în gestionarea relocărilor și respectarea drepturilor individuale sunt esențiale pentru a evita noi traume pentru beneficiari și pentru a asigura că intervențiile autorităților sunt nu doar legale, ci și etice. Răspunsurile solicitate de USR vor fundamenta inițiative legislative și administrative menite să prevină repetarea unor astfel de situații, având un impact direct asupra calității vieții a mii de persoane vârstnice și cu dizabilități din România, care depind de serviciile de îngrijire.
Pe baza răspunsurilor primite de la instituțiile vizate, USR a anunțat că va propune inițiative legislative și administrative pentru a îmbunătăți cadrul normativ și procedurile de intervenție în astfel de cazuri. Rămâne de văzut dacă cele nouă instituții interpelate vor oferi clarificări complete și coerente, capabile să acopere toate aspectele semnalate de USR. De asemenea, este important de urmărit dacă ancheta DIICOT va scoate la iveală și alte nereguli legate de procesul de relocare, dincolo de abuzurile inițiale descoperite în centrul din Dumbrava.
Aceste cazuri repetate subliniază necesitatea unei reforme profunde a sistemului de asistență socială din România, care să pună accent pe prevenție, monitorizare riguroasă și respectarea demnității umane.