Contestația procurorilor se judecă la Curtea de Apel
Curtea de Apel București dezbate joi, 9 iulie 2026, contestația depusă de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) împotriva deciziei Tribunalului București, care a hotărât plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca și a patru membri ai familiei sale, în dosarul azilelor ilegale din județul Bihor. Această decizie a Tribunalului București a fost contestată și de inculpați, care solicită ridicarea oricărei măsuri restrictive, potrivit Agerpres și HotNews.ro.
Procurorii DIICOT au reținut, la 1 iulie 2026, șase persoane implicate în acest caz. Printre acestea se numără Viorel Pașca, președintele Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, soția sa, Florica Pașca, cei trei fii – Abel Timotei Pașca, Viorel Emanuel Pașca și Daniel Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală, care coordona filiale și organizații obștești în cadrul asociației. O zi mai târziu, pe 2 iulie, toți cei șase au fost prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă, însă instanța a respins cererea DIICOT, optând pentru măsura controlului judiciar.
Acuzațiile aduse inculpaților sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Anchetatorii susțin că sute de persoane vulnerabile, majoritatea cu dizabilități psihice, au fost preluate din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile situate în comunele bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Acestea ar fi fost adăpostite sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială. DIICOT subliniază că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, iar beneficiarii, aflați într-o stare de vulnerabilitate, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința.
Judecătoarea Andrada Albescu de la Tribunalul București, care a respins cererea de arestare preventivă, a emis o motivare ce a stârnit controverse. Potrivit motivării, deși azilele funcționau ilegal și nu respectau standardele impuse de legislația specifică serviciilor sociale, condițiile de cazare, igienă și curățenie erau „corespunzătoare”. Magistratul a menționat că persoanele cazate beneficiau de spații amenajate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare. De asemenea, le erau asigurate constant hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Judecătoarea a argumentat că „alternativa la azilele administrate de Viorel Pașca era revenirea în stradă a bolnavilor”, diminuând astfel intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate.
Această perspectivă contrastează puternic cu acuzațiile DIICOT, care vizează deficiențe serioase în administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat și insuficiența supravegherii. Cu toate acestea, judecătoarea Albescu a recunoscut că aceste aspecte nu înlătură suspiciunea rezonabilă privind existența unor nereguli, dar consideră că situația nu corespunde „ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”. Un aspect notabil din motivare este cel legat de gestionarea deceselor: din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor, a reieșit că persoanele decedate erau înmormântate conform procedurilor administrative necesare, în cimitirul greco-catolic. Chiar dacă acest lucru nu elimină suspiciunile procurorilor privind interesul inculpaților pentru ajutoarele de înmormântare, indică faptul că beneficiarii nu erau abandonați după deces.
Cazul azilelor din Bihor reamintește de scandalul „azilelor groazei” din Voluntari, Ilfov, din vara anului 2023, unde condițiile inumane și abuzurile au șocat opinia publică. Spre deosebire de situația din Ilfov, unde existau dovezi clare de maltratare și privare de hrană, în Bihor, judecătoarea a accentuat prezența unor condiții de bază, chiar dacă ilegale. Această diferență de interpretare a gradului de pericol și de suferință a beneficiarilor este centrală în disputa juridică actuală. Anchetatorii au subliniat, în repetate rânduri, că lipsa personalului calificat, o problemă sistemică în multe centre sociale din România, conform rapoartelor Ministerului Muncii din 2024, contribuie la vulnerabilitatea beneficiarilor, indiferent de condițiile materiale de bază.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru că subliniază vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și dificultatea de a asigura servicii decente pentru persoanele cu dizabilități. Decizia Curții de Apel București va stabili un precedent important privind modul în care sunt evaluate riscurile și condițiile în centrele sociale neautorizate. Pe termen lung, rezultatul acestui proces ar putea influența reformele legislative necesare pentru a preveni astfel de situații și a garanta respectarea drepturilor persoanelor aflate în dificultate, dar și pentru a clarifica responsabilitățile autorităților locale și centrale în monitorizarea și autorizarea acestor instituții.
Curtea de Apel București urmează să decidă dacă admite contestația formulată de DIICOT și dispune arestarea preventivă a inculpaților sau dacă menține măsura controlului judiciar decisă de Tribunalul București. Instanța va analiza, de asemenea, contestațiile formulate de membrii familiei Pașca, care solicită ridicarea tuturor restricțiilor impuse prin controlul judiciar. Indiferent de decizia finală, cazul va continua să ridice întrebări esențiale despre supravegherea și reglementarea serviciilor sociale în România, precum și despre echilibrul dintre drepturile persoanelor vulnerabile și aplicarea legii.
Societatea civilă și ONG-urile, precum Asociația pentru Drepturile Omului și Centrul de Resurse Juridice, continuă să monitorizeze astfel de cazuri, militând pentru o mai bună protecție a beneficiarilor și pentru o transparență sporită a instituțiilor publice.