Conexiuni politice și acuzații de instrumentalizare
O operațiune amplă a DIICOT împotriva azilelor de bătrâni neautorizate din Bihor, deținute de Viorel Pașca, a generat controverse semnificative, mai ales din cauza modului în care informațiile au circulat la nivel guvernamental. Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și o figură importantă în tineretul PSD, a fost informată despre acțiunea militarizată a procurorilor DIICOT pe 30 iunie, chiar înaintea ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Acest aspect a fost dezvăluit de Pîslaru însuși, într-o postare pe Facebook, stârnind întrebări despre coordonarea interinstituțională și posibila instrumentalizare politică a cazului.
Alexandra Zară, numită în funcție în iulie 2025 de premierul Ilie Bolojan, la propunerea ministrului Muncii de la acea vreme, Florin Manole (PSD), are o ascensiune rapidă în structurile social-democrate. Anterior, ea a activat ca și consilier al premierului PSD Marcel Ciolacu, conform CV-ului său oficial. De asemenea, ocupă funcția de președintă interimară a organizației PSD de Tineret din Sectorul 5 și a fost consilier local în același sector. Mai mult, declarația sa de avere și interese indică o sinecură ca membră în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a Societății Infrastructură S5 S.A. Un detaliu notabil, preluat de mai multe surse, este că Alexandra Zară este fiica lui Ovidiu Zară, consilier AUR în Consiliul General al Primăriei București, fapt care a alimentat speculațiile privind posibile alianțe informale PSD-AUR.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), a subliniat că nu a fost informat în prealabil de DIICOT despre mega-operațiunea care a implicat jandarmi, polițiști și cadre ISU. „În dimineața zilei respective, la ora 09:30, am primit un telefon prin care am fost informat despre faptul că peste 400 de persoane vulnerabile care au fost evacuate dintr-o serie de imobile private din Bihor trebuie relocate de urgență”, a declarat Pîslaru pe Facebook. Acesta a adăugat că apelul a venit din partea Alexandrei Zară, care se afla deja la fața locului, la Dumbrava, fiind înștiințată în prealabil de DIICOT. Pîslaru și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de coordonare, afirmând că nu a primit un răspuns la întrebarea de ce Ministerul Muncii nu a fost informat din timp pentru a asigura resursele necesare relocării eficiente a celor peste 400 de persoane vulnerabile. Consecința directă a acestei lipse de coordonare a fost înghesuirea persoanelor, multe cu dizabilități și boli cronice, în spațiile de îngrijire din câteva județe.
Potrivit lui Pîslaru, un bărbat evacuat din azilele lui Pașca a decedat la câteva ore după operațiune, subliniind gravitatea situației și necesitatea unei gestionări mai atente. Operațiunea a vizat relocarea a 409 persoane vulnerabile, dintre care 149 erau persoane adulte cu dizabilități și certificat de handicap, restul aflându-se în diverse situații de vulnerabilitate, conform postării Alexandrei Zară pe Facebook. Această acțiune a fost declanșată pe motiv că Viorel Pașca ar fi fost capul unei organizații de trafic de persoane, deși un judecător al Tribunalului București a respins cererea DIICOT de arestare, motivând că Pașca primea persoane trimise de spitale de stat și alte instituții publice, chiar și fără autorizații. DIICOT este condus de Codrin-Horațiu Miron, numit de președintele Nicușor Dan la propunerea ministrului PSD al Justiției, Radu Marinescu.
Cazul azilelor lui Pașca a fost rapid instrumentalizat politic. Fostul președinte PSD, Marcel Ciolacu, a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzându-l că a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii, perioadă în care Pașca și-ar fi construit „casele groazei” nestingherit. Ciolacu a menționat că primăria condusă de Bolojan l-ar fi premiat pe Pașca, iar rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Bolojan, ar lăuda „buna colaborare” cu asociația lui Pașca. De asemenea, a amintit că fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod, comuna cu cimitirul improvizat. În contrast, fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a denunțat public transformarea cazului într-o luptă politică. „De o săptămână, România fierbe pe un subiect care nu ar fi trebuit niciodată transformat într-o luptă politică. În spatele tuturor declarațiilor sunt oameni. Oameni suferinzi. Oameni vulnerabili. Oameni ai nimănui. Oameni pe care statul român nu a reușit să-i protejeze”, a scris Rogobete pe Facebook, criticând concentrarea pe „orgolii, ambiții și propaganda salvatorului unic” în loc de soluții concrete. El a reamintit tăierile de bugete și blocările de angajări în sănătate și asistență socială din anii anteriori, subliniind că acestea au contribuit la situația actuală.
Această situație evidențiază o problemă sistemică în gestionarea serviciilor sociale din România, unde, conform datelor Eurostat din 2023, cheltuielile cu asistența socială pe cap de locuitor rămân sub media europeană, în ciuda creșterilor înregistrate. De exemplu, în 2022, România a alocat aproximativ 10% din PIB pentru protecția socială, în timp ce media UE era de peste 20%. Lipsa de finanțare și personal calificat, combinată cu birocrația excesivă și influența politică, creează un teren fertil pentru abuzuri și servicii precare. Cazul azilelor lui Pașca nu este singular; în 2023, așa-numitele „azile ale groazei” din Ilfov au scos la iveală deficiențe similare, ducând la demisia ministrului Muncii de la acea dată, Gabriela Firea. Diferența de tratament, invocată de Ciolacu, între cazul Firea și cel al lui Bolojan, unde nu există probe publice directe, dar se fac acuzații de legături indirecte, subliniază polarizarea politică a justiției și a discursului public.
De ce contează
Acest episod subliniază gravele deficiențe în sistemul de asistență socială din România și riscurile instrumentalizării politice a tragediilor umane. Faptul că o oficială cu afiliere politică a fost informată înaintea ministrului de resort despre o operațiune de anvergură indică o lipsă de coordonare instituțională și o potențială interferență politică în activitatea organelor de anchetă. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că persoanele vulnerabile rămân expuse abuzurilor, iar soluțiile sistemice sunt întârziate de luptele politice, în loc să fie prioritizate. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru a reconstrui încrederea publică și a asigura protecția celor mai slabi.
În contextul acestor evenimente, rămâne de văzut dacă Ministerul Muncii și celelalte instituții implicate vor reuși să implementeze un mecanism de coordonare eficientă pentru situații similare. Investigația DIICOT continuă, iar rezultatele acesteia ar putea aduce clarificări suplimentare privind implicarea și responsabilitatea diverselor entități. De asemenea, reacțiile politice și acuzațiile reciproce sugerează că subiectul va continua să fie un punct de dispută în spațiul public, mai ales în perspectiva viitoarelor alegeri.
Rămâne deschisă întrebarea dacă aceste evenimente vor determina o reformă profundă a sistemului de asistență socială sau vor rămâne doar un episod izolat, marcat de controverse politice.