Daune morale record pentru 128 de victime
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au instituit sechestru total asupra bunurilor mobile și imobile, precum și a conturilor bancare, ale familiei Pașca și ale celorlalți suspecți și inculpați din dosarul „Azilelor groazei” din Bihor. Această măsură vizează garantarea recuperării unui prejudiciu estimat la 6,4 milioane de euro, reprezentând daune morale pentru cele 128 de victime identificate până în prezent, potrivit informațiilor obținute de G4Media și surse judiciare citate de HotNews. Decizia DIICOT vine în contextul în care Guvernul a deblocat recent 19 milioane de lei pentru îngrijirea celor 409 persoane salvate din centrele Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”.
Potrivit surselor citate de HotNews, „procurorul din oficiu a făcut constituiri de parte civilă de câte 50.000 euro față de 128 victime, ceea ce înseamnă o sumă finală totală de 6.400.000 € daune morale, pentru care a pus sechestre”. Această sumă semnificativă subliniază gravitatea faptelor și impactul profund asupra persoanelor vulnerabile exploatate. Sechestrul a fost instituit asupra tuturor bunurilor aparținând inculpatului Pașca Viorel-Teodor, considerat liderul grupului infracțional organizat, precum și asupra patrimoniului Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, conform G4Media.
Scopul urmărit de membrii grupului infracțional organizat, așa cum susțin procurorii DIICOT, a fost obținerea de foloase patrimoniale importante. Acestea proveneau din exploatarea situației de vulnerabilitate a beneficiarilor și includeau sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil și înmormântare, precum și alte venituri sau prestații sociale cuvenite victimelor sau obținute în considerarea acestora. Viorel-Teodor Pașca s-ar fi implicat direct în recrutarea, primirea și adăpostirea persoanelor vulnerabile, pe care le-a exploatat prin ținerea în stare de aservire, având atribuții decizionale și de coordonare a activității infracționale, conform surselor judiciare.
Măsura sechestrului asigurător are un caracter preventiv și este esențială pentru a împiedica înstrăinarea bunurilor de către inculpați sau crearea unei stări de insolvabilitate care ar face imposibilă despăgubirea victimelor la finalul procesului penal. În motivarea deciziei, organele judiciare au invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că restrângerea dreptului de proprietate este „proporțională cu scopul urmărit”, respectiv apărarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vătămate. Familia Pașca are posibilitatea legală de a contesta ordonanța magistraților DIICOT prin care bunurile au fost puse sub sechestru.
Un aspect important al acestui dosar este discrepanța dintre cererile procurorilor și deciziile judecătorilor. Joi, cele șase persoane implicate în dosarul azilelor au primit control judiciar, deși procurorii DIICOT solicitaseră arest preventiv pentru 30 de zile. Această decizie a instanței ridică semne de întrebare privind rigoarea măsurilor preventive aplicate în cazurile de exploatare a persoanelor vulnerabile, un fenomen care a căpătat o amploare îngrijorătoare în ultimii ani în România.
Fenomenul „azilelor groazei” a atras atenția publică și a autorităților la nivel național, în special după cazurile similare din Ilfov din 2023. Atunci, investigațiile au scos la iveală condiții inumane și abuzuri grave în mai multe centre de îngrijire a vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități. Statisticile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din 2024 indică o creștere a numărului de controale și sancțiuni în centrele sociale, însă problema persista din cauza lacunelor legislative și a lipsei de personal calificat în sistemul de asistență socială. La nivelul Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea unor standarde adecvate de îngrijire pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități, fiind adesea criticată pentru deficiențele sistemice.
Contextul legislativ european, în special Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, subliniază importanța demnității umane și a dreptului la o viață decentă. Cazul Bihor, similar cu cele din Ilfov, evidențiază necesitatea unor reforme structurale și a unei supravegheri mult mai riguroase a centrelor de îngrijire. Guvernul a alocat 19 milioane de lei pentru îngrijirea celor 409 persoane scoase din centrele Asociației lui Viorel Pașca, sumă estimată să acopere cheltuielile pentru 6 până la 12 luni. Aceasta înseamnă un cost lunar per persoană vulnerabilă cuprins între 3.871 și 8.742 de lei, o sumă care reflectă necesarul financiar pentru asigurarea unor condiții decente, contrastând puternic cu profiturile ilicite obținute de rețeaua infracțională.
De ce contează
Instituirea sechestrului de 6,4 milioane de euro în Dosarul Azilelor din Bihor este un pas crucial în eforturile de a compensa victimele exploatate și de a descuraja astfel de infracțiuni pe viitor. Această măsură transmite un mesaj clar că statul român este hotărât să recupereze prejudiciile și să tragă la răspundere pe cei care profită de vulnerabilitatea altora. Pentru victime, obținerea daunelor morale, chiar și parțial, reprezintă o recunoaștere a suferinței lor și un început de reparație. De asemenea, cazul subliniază urgența reformării sistemului de asistență socială din România și a creșterii vigilenței autorităților pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
Următorul pas în acest dosar va fi continuarea anchetei și, ulterior, trimiterea în judecată a inculpaților. Rămâne de văzut dacă decizia de plasare sub control judiciar a suspecților va fi menținută sau modificată pe parcursul procesului, având în vedere gravitatea acuzațiilor. De asemenea, monitorizarea modului în care sumele sechestrate vor fi valorificate și distribuite victimelor va fi esențială. Pe termen lung, acest caz ar putea servi drept un catalizator pentru o mai bună reglementare și supraveghere a tuturor centrelor de îngrijire din România, asigurând că standardele europene privind drepturile omului sunt respectate cu strictețe.
Este o întrebare deschisă dacă legislația actuală și capacitatea instituțională sunt suficiente pentru a eradica definitiv fenomenul „azilelor groazei” și pentru a garanta o viață decentă tuturor cetățenilor vulnerabili.