DIICOT a blocat bunuri pentru despăgubirea victimelor
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au instituit măsuri asigurătorii de o amploare fără precedent, în valoare totală de 6,4 milioane de euro, în dosarul penal care îl vizează pe Viorel-Teodor Pașca și Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Această sumă este destinată acoperirii daunelor morale pentru cele 128 de victime identificate până în prezent, fiecare victimă fiind constituită parte civilă cu o sumă fixă de 50.000 de euro, potrivit surselor judiciare și informațiilor obținute de HotNews.ro.
Sechestrul a fost pus pe toate bunurile mobile și imobile aparținând inculpatului Pașca Viorel-Teodor, precum și asupra patrimoniului Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Măsura preventivă are scopul de a împiedica înstrăinarea bunurilor și de a asigura despăgubirea victimelor la finalul procesului. Justificarea acestei decizii invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care susține că restrângerea dreptului de proprietate este „proporțională cu scopul urmărit”, anume apărarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vătămate, conform Digi24.
Anchetatorii susțin că, în perioada 2020 – iunie 2026, Viorel-Teodor Pașca a recrutat, preluat, transportat și adăpostit persoane vulnerabile, diagnosticate cu dizabilități psihice și aflate în stare de dependență, în scopul exploatării. Aceste persoane erau cazate în imobile neautorizate din județul Bihor, în localități precum Holod (sat Dumbrava), Ceica (sat Incești), Tinca și Lăzăreni (sat Bicăcel). Procurorii acuză că victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără a li se asigura condițiile minime de sănătate și demnitate, tratamentul medicamentos fiind adesea inadecvat sau administrat de personal necalificat, conform informațiilor din dosar citate de HotNews.ro.
DIICOT a calculat că, în perioada 1 ianuarie 2020 – septembrie 2025, Pașca Viorel-Teodor a încasat prin conturile proprii sume considerabile: 348.579,31 lei (din care 270.649 lei din donații/sponsorizări), 333.152,11 euro (din care 302.491,45 euro din donații/sponsorizări) și 96.368,93 USD. Prin conturile Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, sumele încasate au fost și mai mari: 7.149.196,74 lei, 550.937,97 euro, 1.534 CHF, 65.057,5 USD și 52.960 CAD, provenite din donații, sponsorizări, pensii și indemnizații de handicap, precum și alte beneficii sociale cuvenite victimelor. Aceste date detaliate au fost prezentate de surse citate de HotNews.ro.
Pe de altă parte, în fața Tribunalului București, Viorel Pașca a contestat acuzațiile, oferind o perspectivă diferită asupra activității sale. El a declarat că totul a început acum 20 de ani, când a decis să ajute două persoane fără adăpost, oferindu-le cazare. Ulterior, spitale din toată țara ar fi început să-l contacteze pentru a adăposti persoane fără familie sau fără adăpost. Pașca a estimat că aproximativ 3.500 de bolnavi au trecut prin centrele sale în 20 de ani. El a recunoscut că nu aveau cele mai bune condiții, dar a susținut că intenția a fost de a oferi mai mult decât condițiile de pe stradă, negând că persoanele ar fi fost constrânse sau că li s-ar fi interzis să plece. „Nu am cerut niciun leu de la statul român pentru că în naivitatea mea nu credeam că-mi trebuie autorizație la mine în casă”, a afirmat Pașca, explicând că majoritatea veniturilor proveneau din donații și că doar aproximativ 20% dintre beneficiari aveau venituri proprii, insuficient pentru a-și acoperi nevoile. El a mai adăugat că a înființat asociația abia în 2016, după ce a operat ca persoană fizică timp de mulți ani, conform declarațiilor sale consemnate de HotNews.ro.
În ciuda solicitării procurorilor DIICOT de arest preventiv pentru 30 de zile, judecătorii au dispus măsura controlului judiciar în cazul celor șase persoane implicate în dosar, inclusiv Viorel Pașca, o decizie menționată de Digi24. Printre măsurile preventive impuse de Tribunalul București se numără interdicția ca Viorel Pașca să ia legătura cu cei trei fii ai săi, iar copiii acestuia nu au voie să comunice între ei, deși relația cu soția nu a fost restricționată. Membrii familiei Pașca și-au recuperat actele de identitate și au plecat spre Oradea, cu o cursă aeriană, potrivit HotNews.ro.
Guvernul României a deblocat suma de 19 milioane de lei pentru îngrijirea celor 409 persoane scoase din casele Asociației lui Viorel Pașca, sumă care ar trebui să acopere cheltuielile pentru o perioadă de 6 până la 12 luni. Aceasta implică un cost lunar estimat per persoană între 3.871 și 8.742 de lei, o sumă mult mai mare decât o indemnizație de handicap, care se situează la maxim 780-800 lei lunar, conform Digi24. Această discrepanță ridică întrebări privind finanțarea adecvată a îngrijirii persoanelor vulnerabile și rolul instituțiilor publice în monitorizarea acestor centre.
De ce contează
Acest caz, supranumit „azilele groazei” din Bihor, subliniază vulnerabilitatea extremă a persoanelor cu dizabilități psihice și lipsurile sistemului de asistență socială din România. Sechestrul record și stabilirea unor daune morale substanțiale marchează o tentativă a justiției de a compensa suferințele victimelor, dar și de a trage la răspundere pe cei implicați. Cazul evidențiază necesitatea stringentă de reglementare strictă și monitorizare eficientă a centrelor de îngrijire, precum și importanța unei colaborări transparente între autorități și organizațiile non-guvernamentale, pentru a preveni viitoare abuzuri și a asigura respectarea demnității umane.
Următoarele etape ale procesului penal vor include continuarea cercetărilor și, ulterior, judecata pe fond. Familia Pașca are posibilitatea de a contesta ordonanța de sechestru, iar decizia finală privind vinovăția și cuantumul despăgubirilor va fi pronunțată de instanțele de judecată. Rămâne de văzut cum va evolua și discuția publică privind rolul și responsabilitatea instituțiilor statului – primăriile care, conform Digi24, ar fi plătit sume către Pașca, deși primarii neagă, și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor, care a confirmat că 74 din cei 400 de beneficiari aveau indemnizații de handicap.
De asemenea, deschiderea unui dialog despre finanțarea adecvată și autorizarea centrelor de îngrijire non-profit, în contextul legilor europene și naționale, este esențială pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii.