Doi bărbați sub control judiciar după fraude imobiliare
Procurorii și polițiștii din Brașov au descoperit o schemă complexă de înșelăciune imobiliară, soldată cu prejudicii semnificative și ridicarea a peste 1,5 milioane de euro în urma perchezițiilor efectuate marți, 1 iulie 2026. Doi bărbați au fost plasați sub control judiciar în acest dosar care vizează infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.
Faptele s-au desfășurat pe parcursul ultimilor doi ani și jumătate, mai exact în perioada 2024-2026. Anchetatorii susțin că inculpații ar fi indus în eroare un număr de 10 persoane vătămate, promițând vânzarea unor imobile de tip duplex, nou-construite, pe raza județului Brașov. Metoda folosită consta în încheierea unor promisiuni de vânzare pentru aceleași imobile, către persoane diferite, fără ca locuințele să fie edificate sau predate vreodată. Astfel, au fost obținute sume cu titlu de avans, care au totalizat 2.806.589,99 lei, bani însușiți de cei doi inculpați.
Sumele obținute ilicit de la promitenții-cumpărători ar fi fost ulterior supuse unui proces de spălare a banilor. Procurorii indică faptul că banii au fost folosiți pentru achiziția unor terenuri pe numele altor persoane, convinse să le preia, pentru ca mai apoi și aceste bunuri să devină obiect al infracțiunii de înșelăciune, prin aceeași metodă. În urma perchezițiilor domiciliare efectuate săptămâna aceasta, au fost ridicate bunuri de interes și suma totală de 1.523.228 euro.
Unul dintre inculpați a fost inițial plasat sub control judiciar de către procuror, în timp ce pentru celălalt a fost formulată o propunere de arestare preventivă. Cu toate acestea, instanța de judecată a decis, în final, măsura controlului judiciar pentru ambii suspecți. Această decizie contrastează cu o situație similară dintr-un alt dosar de anvergură, cel al azilelor ilegale din Bihor, unde, joi seară, magistrații Tribunalului București au decis plasarea sub control judiciar a tuturor celor șase persoane reținute, inclusiv Viorel Pașca și membri ai familiei sale, alături de coordonatoarea activităților.
În cazul azilelor din Bihor, avocatul Răzvan Doseanu, care îl reprezintă pe Viorel Pașca, a declarat că familia a rămas fără resurse financiare pentru cheltuielile curente, toate sumele de bani găsite cu ocazia perchezițiilor fiind ridicate. „Practic familia Pașca nu mai are în prezent niciun fel de bani ca să supraviețuiască”, a afirmat Doseanu, potrivit relatărilor presei. El a adăugat că, deși există anumite afecțiuni psihice la unele persoane, nicio persoană nu a fost pusă sub interdicție.
Dosarul nr. 3639/19/P/2025, instrumentat de DIICOT, vizează destructurarea unui grup infracțional organizat complex, acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității la o scară alarmantă în județul Bihor. Această investigație a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost – au fost transformate în simple „surse de venit” sub paravanul unei activități caritabile. Avocatul Doseanu a menționat că procurorul ar fi exercitat din oficiu acțiunea civilă pentru 128 de presupuse victime, solicitând daune morale de câte 50.000 de euro pentru fiecare, instituind măsuri asigurătorii pentru suma totală de 6,4 milioane de euro.
De asemenea, anchetatorii ar fi pus sechestru și pentru suma de 13.319.977,47 lei, reprezentând banii încasați în perioada 2020-2025 pentru găzduirea și hrana persoanelor bolnave sau fără adăpost, inclusiv cele aduse de autorități. Avocatul a subliniat că în 5 ani, Viorel Pașca a hrănit și adăpostit sute de persoane, încasând suma respectivă, în timp ce statul român a alocat 19.000.000 lei pentru întreținerea a 409 persoane relocate pentru 6 luni. Deși la momentul intervenției autorităților erau găzduite peste 400 de persoane, anchetatorii ar fi considerat că 210 dintre acestea sunt persoane vătămate în dosarul de trafic de persoane, iar acțiunea civilă din oficiu ar fi fost exercitată doar pentru 128 dintre ele.
Comparativ, în cazul Brașov, valoarea prejudiciului direct, conform Parchetului, este de aproape 2,8 milioane lei (aproximativ 560.000 euro la cursul actual), la care se adaugă sumele supuse spălării banilor. Suma totală ridicată de la suspecți, de peste 1,5 milioane de euro, sugerează o extindere a operațiunilor ilicite dincolo de cele 10 victime identificate inițial sau o acumulare considerabilă de capital din activități similare. Aceste cazuri scot în evidență vulnerabilitatea unor categorii de cetățeni români – fie că sunt cumpărători de bună credință în piața imobiliară, fie persoane aflate în dificultate socială – în fața unor scheme infracționale bine organizate.
De ce contează
Aceste cazuri subliniază o problemă sistemică în România, unde mecanismele de protecție a cetățenilor par a fi insuficiente în fața unor scheme infracționale complexe. Înșelăciunile imobiliare din Brașov arată riscurile la care se expun cumpărătorii în lipsa unei verificări riguroase a dezvoltatorilor și a actelor de proprietate, în timp ce cazul azilelor din Bihor expune o exploatare inumană a persoanelor vulnerabile. Faptul că autoritățile statului au fost implicate indirect în plasarea persoanelor la familia Pașca ridică semne de întrebare serioase cu privire la procesele de verificare și monitorizare ale instituțiilor responsabile. Asigurarea unui cadru legal mai strict și o supraveghere mai eficientă sunt esențiale pentru a preveni astfel de tragedii.
Ambele dosare continuă să fie instrumentate, iar deciziile instanțelor de plasare sub control judiciar în loc de arest preventiv, în ambele situații, indică o abordare judiciară care permite suspecților să se apere în libertate, sub anumite restricții. Rămâne de văzut dacă sumele sechestrate vor acoperi integral prejudiciile și daunele cerute de victime. Evoluția acestor cazuri va testa capacitatea sistemului judiciar românesc de a recupera bunurile obținute ilicit și de a descuraja viitoare infracțiuni de acest gen.
Este crucial ca deciziile finale să reflecte gravitatea faptelor și să ofere reparații adecvate victimelor, restabilind încrederea publicului în justiție.