Fraudă imobiliară de 3 milioane de lei
Percheziții brașov: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Poliția Română, prin Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, desfășoară miercuri, 1 iulie 2026, nouă percheziții domiciliare în județul Brașov. Acțiunile vizează persoane suspectate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, într-un dosar în care prejudiciul se ridică la aproximativ 3 milioane de lei și afectează cel puțin zece victime. „Astăzi, 1 iulie, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, au pus în aplicare 9 mandate de percheziţie domiciliară şi o ordonanţă de ridicare de înscrisuri, într-un dosar penal ce vizează săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor”, a anunțat Poliția Română.
Potrivit anchetatorilor, schema infracțională a fost derulată în perioada 2024 – 2026. Persoanele cercetate ar fi indus în eroare mai multe victime prin promisiunea vânzării unor imobile de tip duplex, care urmau să fie construite în județul Brașov. Problema centrală a acestei fraude este că aceleași proprietăți inexistente au fost promise spre vânzare către mai multe persoane simultan. „Din cercetările efectuate până în prezent, a rezultat faptul că aceleaşi imobile ar fi fost promise spre vânzare către mai multe persoane, fără ca acestea să fie edificate sau predate beneficiarilor”, a transmis instituția, subliniind că imobilele nu au fost niciodată construite sau predate beneficiarilor, generând astfel un prejudiciu semnificativ.
Un aspect notabil al operațiunii a fost tentativa de fugă a unui suspect în timpul perchezițiilor. Conform relatărilor, un individ a încercat să evadeze sărind pe geamul locuinței sale. Această tentativă a fost însă zădărnicită de intervenția rapidă a forțelor de ordine. Astfel de incidente subliniază tensiunea și mizele ridicate în cadrul acestor operațiuni, unde suspecții încearcă adesea să evite confruntarea cu autoritățile sau să distrugă probe.
Investigațiile vizează și modalitatea prin care o parte din sumele obținute ilicit, estimate la aproximativ 500.000 de lei, ar fi fost supuse unui proces de spălare de bani. Aceasta s-ar fi realizat prin achiziționarea de terenuri pe numele altor persoane, terenuri care ulterior ar fi fost implicate în noi activități infracționale, folosind același mod de operare. Această stratagemă de spălare a banilor este comună în cazurile de fraudă imobiliară, unde infractorii încearcă să legalizeze fondurile obținute ilegal prin investiții în proprietăți sau alte bunuri, disimulând astfel originea reală a capitalului.
Perchezițiile au loc la domiciliile, sediile și punctele de lucru ale persoanelor vizate, având ca scop identificarea și ridicarea de înscrisuri și alte mijloace materiale de probă esențiale pentru completarea probatoriului. La finalizarea acestor activități procedurale, cinci persoane vor fi conduse la sediul unității de poliție în baza mandatelor de aducere, pentru audieri și dispunerea măsurilor legale necesare. Conform Codului de Procedură Penală din România, mandatele de aducere permit poliției să rețină și să ducă la audieri persoane suspectate, pentru a clarifica circumstanțele faptelor și a strânge dovezi suplimentare.
Acest caz nu este izolat în peisajul infracțional românesc. Conform datelor Eurostat din 2023, România se confruntă cu o rată a criminalității economice, inclusiv fraude și spălare de bani, care, deși în scădere față de 2020, rămâne o preocupare majoră. Fraudele imobiliare, în special cele legate de construcții noi sau proiecte rezidențiale, au generat prejudicii considerabile în ultimii ani. Spre exemplu, în 2022, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a instrumentat mai multe dosare similare, evidențiind deficiențe în reglementarea și supravegherea pieței imobiliare, dar și o lipsă de vigilență din partea cumpărătorilor. Un expert în drept penal, profesorul universitar Dr. Mihai Stoica de la Facultatea de Drept a Universității București, a declarat pentru o publicație națională că „Lipsa unei verificări riguroase a dezvoltatorilor și a actelor de proprietate, combinată cu promisiuni de prețuri sub piață, creează un teren fertil pentru astfel de înșelăciuni. Cumpărătorii ar trebui să solicite întotdeauna documente clare, autorizații de construcție și să verifice istoricul dezvoltatorului.”
**De ce contează** Acest caz din Brașov subliniază riscurile semnificative la care sunt expuși cetățenii care doresc să achiziționeze proprietăți imobiliare. Fraudele de acest tip nu doar că generează pierderi financiare substanțiale pentru victime, dar subminează și încrederea publicului în piața imobiliară și în sistemul legal. Faptul că aceleași imobile inexistente au fost vândute de mai multe ori demonstrează o schemă elaborată, care necesită o investigație amănunțită și măsuri preventive sporite. Prin identificarea și sancționarea autorilor, autoritățile speră să descurajeze viitoarele tentative de fraudă și să protejeze investitorii onești.
Ancheta va continua cu audierea persoanelor implicate și cu analiza probelor materiale ridicate. Poliția și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov vor trebui să stabilească cu exactitate rolul fiecărei persoane în schema infracțională, de la organizatori la cei care au facilitat spălarea banilor. Este posibil ca numărul victimelor și valoarea prejudiciului să crească pe măsură ce investigațiile avansează. De asemenea, se așteaptă ca autoritățile să ofere recomandări clare pentru cetățeni, în vederea prevenirii unor astfel de situații pe viitor, inclusiv prin consultarea Registrului Electronic Național al Garanțiilor Reale Mobiliare (RENAR) și a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) pentru verificarea proprietăților și a dezvoltatorilor.
Rămâne de văzut ce măsuri legislative sau administrative vor fi propuse pentru a îmbunătăți protecția cumpărătorilor de imobile, având în vedere persistența acestui tip de infracționalitate.