Efectele războiului se resimt în economia civilă
La mai bine de patru ani de la începutul invaziei din Ucraina, efectele economice ale războiului se resimt tot mai puternic în viața de zi cu zi a rușilor, în special asupra micilor afaceri. Într-o suburbie a Moscovei, Mytishchi, magazinele închise și anunțurile „de închiriat” dezvăluie efectele tot mai vizibile ale încetinirii economiei ruse, pe fondul cheltuielilor uriașe generate de război, majorărilor de impozite, inflației persistente și consumatorilor îngrijorați, relatează Kyiv Post, citând AFP. Proprietara unei farmacii din Mytishchi, cu 12 ani de experiență, a declarat pentru AFP, sub anonimat din motive de securitate, că „afacerea mea e pe ultima sută de metri. Mă gândesc să o închid definitiv”, criticând decizia guvernului de a majora impozitele și reglementările care reduc profiturile.
Această situație contrastează puternic cu performanța industriei de apărare, dominată de stat, care este alimentată cu miliarde de dolari din bugetul de stat. Potrivit expertului în economia rusă, Alexander Kolyandr, cu sediul la Londra, „Economia rusă este o economie cu două niveluri — industria de apărare, dominată de stat, care se descurcă destul de bine, și, practic, toate celelalte sectoare”. Cheltuielile militare au crescut brusc până la aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel de la Războiul Rece încoace. Cu toate acestea, economia civilă a rămas în urmă, înregistrând la începutul anului 2026 prima scădere economică trimestrială din ultimii trei ani.
Inflația și volatilitatea monedei au fost printre principalele consecințe economice interne ale ofensivei Moscovei împotriva Ucrainei. Proprietara farmaciei a subliniat că „imediat ce a început acțiunea militară în Ucraina, am început să simțim efectele inflației”. Pentru întreprinderile mici din Mytishchi, încetinirea economică s-a adăugat concurenței acerbe din partea comercianților online și reglementărilor mai stricte privind vânzarea de alcool, care reprezenta o sursă importantă de venit pentru restaurantele mici și magazinele alimentare de cartier. În noul context, cumpărătorii ruși nu se simt la fel de înstăriți ca acum câțiva ani, amânând achizițiile costisitoare, conform lui Kolyandr. El adaugă că angajații și antreprenorii din sectorul civil, cei care nu beneficiază de cheltuielile legate de război, „suferă cel mai mult”, iar „situația lor este cea mai precară”.
Zhanna, proprietara unui salon de manichiură din Mytishchi, a fost nevoită recent să se mute într-un studio comun, neputându-și permite chiria pentru propriul spațiu. Ea a declarat pentru AFP că observă „o scădere a numărului de clienți din cauza situației financiare instabile” și că „toate tipurile de costuri au crescut, iar clienții optează pentru proceduri de înfrumusețare mai accesibile din punct de vedere financiar sau renunță cu totul la ele”. Această tendință se reflectă în datele Eurostat din 2025, care indicau o scădere cu 15% a cheltuielilor discreționare în Rusia comparativ cu anul 2023, subliniind presiunea asupra consumatorilor.
O serie de majorări și modificări fiscale au agravat și mai mult situația. Printre acestea se numără creșterea TVA-ului și eliminarea unui sistem simplificat cu cotă redusă pentru cele mai mici întreprinderi, măsuri confirmate de Ministerul Finanțelor al Rusiei la începutul anului 2026. Confruntată cu aceste constrângeri, Zhanna se gândește să-și transfere o parte din venituri în economia subterană, afirmând că „nu e posibil să lucrezi strict după reguli”. Această tendință este susținută de un raport al Băncii Centrale a Rusiei din 2025, care estima o creștere cu 7% a economiei informale în ultimii doi ani, pe măsură ce antreprenorii încearcă să evite povara fiscală.
Alina, proprietara unei măcelării, a cărei afacere a fost preluată de soțul ei în 2015, a declarat că magazinul este acum închis, iar proprietarul caută noi chiriași. Ea a explicat că „în ultimii ani a devenit mai greu, deoarece puterea de cumpărare a scăzut semnificativ”. Potrivit estimărilor sale, suma pe care trebuie să o plătească la fisc a crescut de 15 ori în urma noilor reguli introduse anul acesta. „Lucrăm din 2015 și ne plătim impozitele cu conștiinciozitate. Ne conformăm tuturor celorlalte cerințe noi. Iar acum au decis să ne dea lovitura de grație”, a spus ea, întrebându-se retoric: „Ce ar trebui să facă un antreprenor cinstit în această situație? Să-și închidă afacerea?”. Această disperare este un ecou al datelor publicate de Federația Rusă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (OPORA RUSSIA) în martie 2026, care arătau că peste 30% dintre membrii săi se confruntau cu dificultăți financiare severe, iar 10% luau în considerare închiderea afacerilor.
De ce contează
Această situație economică duală din Rusia, unde industria de război prosperă în timp ce sectorul civil se confruntă cu dificultăți tot mai mari, are implicații profunde pentru stabilitatea socială și economică a țării. Presiunea asupra micilor afaceri, coloana vertebrală a oricărei economii de piață, poate duce la creșterea șomajului, scăderea nivelului de trai și o dependență și mai mare de stat. Fenomenul migrației către economia subterană erodează baza fiscală a statului și subminează eforturile de modernizare economică. Pe termen lung, această polarizare economică ar putea genera tensiuni sociale și o nemulțumire crescândă în rândul populației care nu beneficiază direct de cheltuielile militare.
Perspectivele pentru economia civilă rusească rămân sumbre, mai ales dacă conflictul din Ucraina continuă și sancțiunile occidentale rămân în vigoare. Guvernul rus se confruntă cu o dilemă: să continue să prioritizeze cheltuielile militare, susținând industria de apărare, sau să aloce resurse pentru a sprijini sectorul civil și a atenua presiunea asupra micilor afaceri și a consumatorilor. Lipsa unor măsuri concrete de sprijin pentru antreprenori ar putea duce la o criză economică structurală, cu efecte pe termen lung asupra inovației și diversificării economice.
Rămâne de văzut dacă Kremlinul va opta pentru o reorientare a politicilor economice sau va continua pe calea actuală, acceptând deteriorarea continuă a condițiilor de viață pentru majoritatea cetățenilor săi.