Reducerea sprijinului și ostilitatea cresc în UE
Consiliul Europei, prin comisarul său pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, a lansat un avertisment ferm privind o tendință îngrijorătoare în unele state europene: reducerea sprijinului acordat refugiaților ucraineni, o situație care îi „împinge” pe aceștia către o întoarcere forțată în Ucraina. Declarațiile comisarului, citate de RBC-Ukraine și preluate de Mediafax, subliniază că aceste presiuni se manifestă prin diverse forme, inclusiv cea financiară, afectând în mod disproporționat categoriile vulnerabile, precum pensionarii și persoanele fără resurse suficiente.
„Am văzut reduceri ale ajutoarelor sociale care creează dificultăți reale pentru persoanele afectate. Am văzut și reducerea capacității de cazare. Dacă cineva își permite să închirieze o locuință, situația este gestionabilă. Însă pentru pensionari și pentru cei fără resurse financiare suficiente aceasta este o problemă uriașă”, a declarat O’Flaherty. Această tendință este rezultatul vizitelor efectuate de comisar în ultimele luni în mai multe state europene și a discuțiilor directe cu refugiații, oferind o perspectivă de primă mână asupra dificultăților cu care se confruntă aceștia pe teritoriul Uniunii Europene și al Consiliului Europei.
Pe lângă dificultățile materiale, Michael O’Flaherty a semnalat și o creștere a ostilității față de refugiații ucraineni în anumite țări, deși acest fenomen nu este încă generalizat. Potrivit comisarului, ucrainenii devin ținte ale discursurilor anti-imigrație promovate de formațiuni de extremă dreaptă. Aceste grupări încearcă să atribuie migranților responsabilitatea pentru problemele economice și sociale interne, deturnând atenția de la cauzele reale și alimentând tensiuni sociale. Această retorică este deosebit de periculoasă într-un context în care solidaritatea europeană ar trebui să prevaleze, având în vedere circumstanțele excepționale ale exodului ucrainean.
Comisarul a admis că, în primele luni ale invaziei ruse la scară largă din februarie 2022, unele state membre au oferit un sprijin foarte generos refugiaților ucraineni. Această generozitate inițială, deși lăudabilă, a alimentat ulterior nemulțumiri în rândul unei părți a populației locale, care a perceput, uneori eronat, o discrepanță între beneficiile acordate refugiaților și cele disponibile cetățenilor proprii. Oficialul european a subliniat că situația poate fi corectată și că nu ar trebui adoptate măsuri care să oblige persoanele ce au încă nevoie de protecție să părăsească statele gazdă, mai ales în condițiile în care situația de securitate din Ucraina rămâne precară în multe regiuni.
Contextul european arată că Uniunea Europeană intenționează să prelungească mecanismul de protecție temporară pentru refugiații ucraineni după martie 2027. Cu toate acestea, există discuții active privind modificări ale accesului noilor solicitanți, ceea ce ar putea limita numărul celor care beneficiază de acest statut pe viitor. În paralel, în tot mai multe state membre, au apărut dezbateri privind restrângerea unor beneficii acordate refugiaților, reflectând o anumită oboseală sau o reevaluare a resurselor disponibile. Spre exemplu, în 2023, numărul refugiaților ucraineni înregistrați în UE era de aproximativ 4,2 milioane de persoane, conform Eurostat, o cifră care necesită un efort considerabil de integrare și susținere pe termen lung. Comparativ, România a înregistrat peste 120.000 de cereri de protecție temporară până în 2024, conform Inspectoratului General pentru Imigrări, fiind printre țările care au gestionat un flux semnificativ.
Dincolo de sprijinul financiar și de cazare, integrarea pe piața muncii și învățarea limbii locale sunt aspecte esențiale pentru autonomizarea refugiaților. Deși unii comentatori sugerează că refugiații ar trebui să se integreze rapid prin muncă și învățarea limbii, realitatea este adesea mult mai complexă. Mulți refugiați sunt femei cu copii, persoane vârstnice sau cu dizabilități, care nu pot munci imediat sau au nevoie de sprijin suplimentar pentru a depăși barierele lingvistice și culturale. Conform unui raport al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) din 2025, doar aproximativ o treime dintre refugiații ucraineni din UE sunt angajați cu normă întreagă, evidențiind provocările majore în integrarea pe piața muncii.
De ce contează
?
Această tendință de reducere a sprijinului și de creștere a ostilității față de refugiații ucraineni este crucială nu doar pentru bunăstarea acestora, ci și pentru credibilitatea valorilor europene. Forțarea întoarcerii în zone de conflict sau instabile, în special pentru persoanele vulnerabile, contravine principiilor drepturilor omului și solidarității. Ea riscă să creeze o criză umanitară secundară și să erodeze încrederea în capacitatea Europei de a gestiona crizele migratorii. Pe termen lung, o integrare eșuată a refugiaților poate duce la marginalizare socială, dependență de ajutoare și exacerbarea tensiunilor sociale, afectând stabilitatea și coeziunea societăților gazdă.
În concluzie, avertismentele Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei subliniază o provocare complexă pentru statele europene. Pe de o parte, este necesară o gestionare sustenabilă a resurselor și o comunicare transparentă cu populația locală pentru a atenua nemulțumirile. Pe de altă parte, este imperios să se mențină un nivel adecvat de protecție și sprijin pentru refugiații ucraineni, în conformitate cu angajamentele internaționale și europene. Viitoarele decizii privind prelungirea protecției temporare și modificările aduse beneficiilor vor trebui să găsească un echilibru delicat între aceste imperative, asigurând că persoanele care au fugit de război nu sunt abandonate în fața unor noi incertitudini.
Rămâne de văzut cum vor răspunde statele membre ale UE acestor apeluri și dacă vor reuși să implementeze politici coerente și umane pe termen lung.