Barna anunță progrese, dar și provocări informatice
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma de 1,924 miliarde de euro, atingând un grad de absorbție de 98,6% din fondurile europene alocate pentru plățile directe aferente anului de cerere 2025. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, marți seara, pe pagina sa de Facebook, conform Agerpres. Această sumă reprezintă un pas semnificativ în sprijinirea fermierilor români, aproape toți beneficiarii eligibili fiind autorizați la plată.
Potrivit declarațiilor ministrului, 696.145 de fermieri au fost autorizați la plată, ceea ce reprezintă 99,97% din totalul beneficiarilor declarați eligibili. Această performanță subliniază eficiența campaniei de plăți, chiar și în contextul unor provocări persistente. Tanczos Barna a recunoscut, totuși, că APIA se confruntă în continuare cu dificultăți majore, generate în principal de lipsa unor sisteme informatice moderne și adecvate pentru gestionarea campaniei de plăți din 2025. Această deficiență tehnică a dus la blocaje pentru un procent mic, dar semnificativ, de fermieri.
Ministrul a precizat că aproximativ 1,4% dintre fermieri nu au încasat integral sumele solicitate prin cererile de plată, din diverse motive. Echipa APIA depune eforturi susținute pentru a efectua toate verificările și a debloca plățile pentru acești beneficiari. Această situație, deși minoritară, indică necesitatea unor investiții urgente în infrastructura IT a agenției pentru a evita repetarea unor astfel de probleme în viitoarele campanii de plăți.
Contextul european arată că România, deși a făcut progrese, încă se confruntă cu provocări în modernizarea administrației agricole. Comparativ cu alte state membre UE, unde digitalizarea proceselor agricole este avansată, România are nevoie de o accelerare a reformelor. De exemplu, țări precum Olanda sau Danemarca au implementat sisteme integrate de gestionare a cererilor și plăților, care reduc drastic erorile umane și întârzierile, asigurând o predictibilitate mult mai mare pentru fermieri. Absorbția fondurilor europene este vitală pentru competitivitatea agriculturii românești, care contribuie cu aproximativ 4,5% la PIB-ul național, conform datelor Eurostat din 2024.
O problemă recurentă, semnalată și în anii anteriori, cum ar fi în 2023 și 2024, a fost legată de întârzierile în procesarea plăților, cauzate de birocrație și lipsa de personal calificat, pe lângă deficiențele informatice. De exemplu, în campania din 2024, aproximativ 2% dintre fermieri au întâmpinat întârzieri semnificative, ceea ce a generat presiuni financiare considerabile, în special pentru exploatațiile mici și mijlocii. Criticii din mediul asociativ agricol, precum Agrointel, au subliniat adesea că lipsa unui sistem informatic integrat și stabil este principala cauză a acestor probleme, solicitând investiții masive în digitalizare.
Ministrul Tanczos Barna a subliniat că pregătirea din timp a viitoarei campanii de plăți trebuie să fie o prioritate absolută, astfel încât întârzierile în procesarea și acordarea subvențiilor să fie evitate în 2027. În prezent, APIA desfășoară controlul administrativ al cererilor de plată depuse în acest an, urmând ca, ulterior, să demareze cât mai rapid controalele pe teren. Aceste controale sunt esențiale pentru validarea eligibilității și conformității cu normele europene, dar procesul trebuie eficientizat pentru a nu genera noi blocaje.
De ce contează
Aceste plăți sunt cruciale pentru sustenabilitatea și dezvoltarea fermelor românești. Fondurile europene reprezintă o sursă vitală de venit pentru agricultori, permițându-le să investească în modernizare, să acopere costurile de producție și să mențină competitivitatea pe piața unică europeană. Întârzierile sau blocajele în procesul de plată pot avea consecințe grave, de la dificultăți financiare la pierderea încrederii în instituțiile statului și în capacitatea României de a gestiona eficient fondurile europene. O absorbție ridicată și o distribuție rapidă a subvențiilor contribuie direct la securitatea alimentară și la stabilitatea economică a zonelor rurale.
În concluzie, deși procentul de absorbție de 98,6% este lăudabil și indică un progres semnificativ în campania de plăți directe pe 2025, provocările sistemice persistă. Lipsa unor sisteme informatice adecvate rămâne un punct nevralgic, care necesită o soluție urgentă și comprehensivă. Prioritatea zero pentru APIA și Ministerul Agriculturii este modernizarea infrastructurii IT și eficientizarea proceselor pentru a asigura o campanie de plăți fără întârzieri în 2027.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze reformele necesare în timp util și să depășească obstacolele birocratice și tehnologice, având în vedere că noua Politică Agricolă Comună (PAC) va aduce noi cerințe și complexități administrative.