Remus Pricopie: Liderii politici pot învăța din greșeli

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, subliniază importanța învățării din greșeli pentru liderii politici români, criticând polarizarea excesivă și lipsa de dialog instituțional din ultimele șase luni. El a accentuat necesitatea unei guvernări eficiente, capabile să gestioneze crizele în orice condiții, și a deplâns absența vocilor neutre din societate. Pricopie a subliniat că adevărata provocare nu este apariția crizelor, ci pregătirea pentru gestionarea acestora, inclusiv în contextul unor posibile atacuri hibride.

EN

Brief

Remus Pricopie, rector of SNSPA, stresses the importance of political leaders learning from mistakes in Romania, criticizing the excessive polarization and lack of institutional dialogue over the past six months. He emphasized the need for effective governance capable of managing crises under any conditions, and lamented the absence of neutral voices in society. Pricopie highlighted that the real challenge is not the emergence of crises, but preparedness for managing them, including in the context of potential hybrid attacks.

Remus Pricopie: Liderii politici pot învăța din greșeli
Sursa foto: psnews.ro

Apel la echilibru și gestionarea crizelor

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, subliniază importanța evoluției și maturizării liderilor politici prin învățarea din greșeli, considerând că experiența acumulată este crucială pentru depășirea cu succes a crizelor. Într-o intervenție la emisiunea „Puterea Știrilor” de la PS News, Pricopie a declarat că „Oamenii evoluează, faci greșeli, ești criticat, te frigi, cum spun românii, înveți din lucrurile astea”, accentuând procesul continuu de dezvoltare necesar în leadership. Această perspectivă vine în contextul unor tensiuni politice recente și al unei polarizări accentuate în societatea românească.

Potrivit analizei lui Pricopie, disputele politice din ultima jumătate de an au depășit „liniile acceptabile ale dialogului instituțional”. El a exprimat regretul că, dacă timpul ar putea fi dat înapoi, mulți dintre actorii politici care au contribuit la această tensiune ar fi probabil „mai rezervați”, sugerând o lipsă de discernământ în gestionarea conflictelor. Această observație a fost făcută de la Strasbourg, indicând o preocupare pentru imaginea României în context european.

O altă problemă majoră identificată de rectorul SNSPA este polarizarea excesivă din societate și absența unor voci neutre, capabile să ofere o perspectivă analitică echilibrată, dincolo de jocurile de culise ale taberelor politice. Pricopie a semnalat o reticență a mediului academic, inclusiv a „colegilor universitari”, de a se implica activ în dezbaterea publică pentru a acționa ca „agenți de echilibru”. Această tăcere contribuie la perpetuarea unui discurs fragmentat și la dificultatea găsirii unor soluții consensuale.

Profesorul universitar a nuanțat că adevărata dificultate nu constă în apariția blocajelor administrative, deoarece „crizele apar”, ci în capacitatea structurilor de putere de a reacționa eficient în momentele critice. „Nu criza este problema, ci problema e cât de pregătit ești să gestionezi o criză”, a explicat Pricopie, subliniind că pregătirea și adaptabilitatea sunt esențiale. Această abordare contrastează cu percepția publică adesea axată pe evitarea crizelor, în loc de dezvoltarea rezilienței în fața lor. De exemplu, criza sanitară din 2020-2022 a evidențiat vulnerabilități semnificative în capacitatea statului român de a coordona răspunsuri rapide și eficiente, conform unui raport al Curții de Conturi din 2023, care a criticat lipsa de coerență în achizițiile publice și gestionarea stocurilor.

O administrare publică eficientă, a adăugat Pricopie, implică menținerea unui echilibru social în orice condiții de stres economic, contrar dorințelor exprimate de adepții curentelor radicale. El a comparat o guvernare bună cu abilitatea de a naviga prin condiții meteorologice extreme: „O guvernare bună nu înseamnă să guvernezi numai când sunt 27 de grade, vreme frumoasă, recoltă bogată, ci guvernarea înseamnă să guvernezi și la minus 20 de grade și la plus 41 și să reușești să ții pe zona de mijloc societatea”. Această metaforă subliniază necesitatea unei stabilități și a unei viziuni pe termen lung, indiferent de fluctuațiile economice sau sociale. În contrast, datele Eurostat din 2024 arată că România se confruntă cu o inflație anuală de 5.1%, una dintre cele mai ridicate din UE, ceea ce pune presiune constantă pe guvernare și pe echilibrul social.

Discuția despre necesitatea unor lideri maturi și a unui dialog instituțional civilizat este deosebit de relevantă în contextul acuzațiilor recente de „atac hibrid din partea Moscovei” la adresa României, așa cum a menționat Pricopie într-un alt context, referitor la speculațiile privind o posibilă suspendare a primarului general al Capitalei, Nicușor Dan. Aceste tipuri de tensiuni externe, alături de cele interne, necesită o clasă politică unită și capabilă să gândească strategic, nu doar tactic. În lipsa unei astfel de coeziuni, țara devine mai vulnerabilă la influențe externe și la destabilizare internă. Un studiu al Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE) din 2025 a evidențiat că statele cu fragmentare politică internă sunt ținte predilecte pentru campaniile de dezinformare și influență, un risc pe care România trebuie să-l gestioneze activ.

De ce contează

Apelul lui Remus Pricopie la maturitate politică și la gestionarea eficientă a crizelor este esențial pentru stabilitatea României. Într-un peisaj politic marcat de polarizare și de provocări economice și geopolitice, capacitatea liderilor de a învăța din greșeli și de a menține un dialog constructiv devine vitală. O guvernare responsabilă, care nu se limitează la perioade de prosperitate, ci este pregătită să navigheze prin dificultăți, influențează direct bunăstarea cetățenilor și credibilitatea țării pe scena internațională. Ignorarea acestor principii poate duce la o erodare a încrederii publice și la o vulnerabilitate crescută în fața amenințărilor interne și externe.

În concluzie, România se află la o răscruce unde calitatea leadershipului va determina capacitatea de a depăși provocările actuale. Rămâne de văzut dacă apelurile la rațiune și la echilibru, precum cele formulate de rectorul SNSPA, vor fi ascultate de clasa politică. Viitorul dialogului instituțional și al coeziunii sociale depinde de asumarea responsabilității de către lideri și de disponibilitatea lor de a transcende interesele de partid în favoarea binelui comun.

Provocările viitoare, de la gestionarea fondurilor europene post-2027 la consolidarea poziției României în NATO și UE, vor necesita o viziune strategică și o unitate pe care doar o clasă politică matură le poate oferi.