Tensiuni în coaliție escaladează la nivel european
Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat joi, 2 iulie 2026, că a sesizat Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European, acuzând Partidul Național Liberal (PNL) de „atacuri la adresa independenței justiției din România”. Potrivit comunicatului de presă remis AGERPRES de PSD, social-democrații consideră că declarațiile recente ale liberalilor pun sub semnul întrebării respectarea independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept, valori fundamentale ale Uniunii Europene.
Delegația PSD în Parlamentul European și-a exprimat „îngrijorarea față de atacurile PNL îndreptate împotriva sistemului judiciar din România”. Reprezentanții PSD solicită o analiză a situației în cadrul dialogului european privind statul de drept, inclusiv printr-o dezbatere în Comisia LIBE și, dacă va fi considerat oportun, în cadrul Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group (DRFMG). Acest demers, subliniază PSD, nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra cauzelor aflate pe rolul instanțelor din România, acestea rămânând de competența exclusivă a instanțelor naționale.
Sesizarea transmisă oficialilor europeni vizează declarațiile publice ale reprezentanților PNL din ultimele zile, prin care aceștia ar fi contestat modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali. Aceste afirmații au generat deja o reacție fermă din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituția constituțională care garantează independența justiției. CSM a calificat situația drept o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor, avertizând că astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar. Consiliul a subliniat că hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin transferarea litigiilor în spațiul public într-o manieră care poate exercita presiuni asupra judecătorilor.
PSD a accentuat că, deși orice persoană sau formațiune politică are dreptul să utilizeze toate căile legale pentru contestarea unei hotărâri judecătorești și să solicite clarificări instituționale, „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. Această poziție reflectă o preocupare constantă a instituțiilor europene, care, în Raportul pe Țară din 2023 privind statul de drept, a evidențiat necesitatea consolidării încrederii în sistemul judiciar românesc și evitarea ingerințelor politice.
Contextul acestor tensiuni politice este marcat de o serie de dosare de corupție și investigații penale care vizează figuri importante din PNL, aspecte care au generat discursuri critice la adresa justiției. De exemplu, în 2022, un sondaj Eurobarometru arăta că doar 31% dintre români aveau încredere în sistemul judiciar, un procent sub media europeană de 54%, ceea ce indică o vulnerabilitate a sistemului la astfel de presiuni publice. PSD, prin această sesizare, pare să capitalizeze pe această percepție publică și pe angajamentul UE față de statul de drept, încercând să obțină un avantaj politic în coaliția de guvernare.
Independența justiției este considerată un fundament al Uniunii Europene și o condiție esențială pentru protejarea drepturilor cetățenilor, combaterea corupției și consolidarea încrederii în instituțiile democratice. Acest principiu trebuie apărat în mod consecvent în toate statele membre, indiferent de identitatea politică a celor implicați. Într-o comparație regională, România, alături de Bulgaria, a fost sub monitorizare prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) timp de 15 ani, până la ridicarea sa oficială în 2023, tocmai din cauza îngrijorărilor privind statul de drept și lupta anticorupție. Această istorie recentă face ca orice acuzație de ingerință politică în justiție să fie privită cu maximă seriozitate la Bruxelles.
Prin acest demers, PSD solicită instituțiilor europene să urmărească cu atenție aceste evoluții, reafirmând angajamentul Uniunii Europene pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept. România, conform comunicatului PSD, are nevoie de instituții puternice, de respectarea hotărârilor instanțelor și de un climat politic responsabil, în care disputele dintre partide să fie soluționate prin mijloace democratice și legale, nu prin presiuni publice asupra sistemului judiciar. O situație similară de tensiuni între politic și justiție a avut loc în 2018-2019, când modificările aduse legilor justiției de către majoritatea PSD-ALDE au stârnit critici vehemente din partea Comisiei Europene și a societății civile, demonstrând sensibilitatea subiectului.
Deși PNL nu a emis încă o reacție oficială la această sesizare a PSD, este de așteptat ca liberalii să respingă acuzațiile, argumentând, probabil, că exprimarea unor opinii critice nu echivalează cu o presiune asupra justiției. Divergențele dintre cele două partide majore din coaliția de guvernare, PSD și PNL, nu sunt noi, dar escaladarea lor la nivel european subliniază fragilitatea actualei alianțe și intensitatea luptei pentru influență, mai ales în perspectiva alegerilor viitoare.
De ce contează
Acest demers al PSD este semnificativ deoarece transformă o dispută politică internă într-o problemă de interes european, atrăgând atenția Comisiei LIBE asupra respectării statului de drept în România. Potențialele investigații sau dezbateri la nivel european pot exercita presiuni suplimentare asupra guvernului de la București pentru a asigura independența justiției. Pentru cetățenii români, un sistem judiciar independent este crucial pentru protejarea drepturilor individuale și pentru o luptă eficientă împotriva corupției, influențând direct încrederea în instituțiile statului și stabilitatea politică.
În continuare, se anticipează o reacție din partea PNL, probabil o respingere a acuzațiilor și o încercare de a minimaliza impactul sesizării. Comisia LIBE va analiza solicitarea PSD și va decide dacă va iniția o dezbatere sau o monitorizare mai aprofundată, posibil prin DRFMG. Acest episod ar putea tensiona și mai mult relațiile din cadrul coaliției de guvernare, PSD-PNL, având implicații asupra stabilității politice și a capacității de a implementa reforme.
Rămâne de văzut cum va gestiona România, prin instituțiile sale, această nouă presiune externă și internă privind respectarea principiilor statului de drept.