Inițiativă româno-slovacă pentru flexibilizarea statutului
România, în parteneriat cu Slovacia, a reușit să obțină sprijinul oficial a 12 state membre ale Uniunii Europene pentru demersul său de modificare a statutului de protecție al ursului brun. Inițiativa vizează scoaterea acestei specii din categoria animalelor strict protejate de legislația europeană, a confirmat Tanczos Barna, vicepremier și ministru interimar al Agriculturii. Solicitarea a fost deja prezentată Comisiei Europene și comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, pe baza precedentului juridic creat de relaxarea statutului lupului în UE.
Scopul principal al demersului este de a adapta legislația europeană, considerată de București ca fiind învechită și ruptă de realitățile din teren, astfel încât fiecare stat membru să își poată gestiona propria populație de urși. Tanczos Barna a subliniat că nu se poate compara situația populației de urs brun din țări cu efective mari, precum România sau Slovacia, cu cea din state unde specia este aproape inexistentă, cum ar fi Olanda. „Trebuie o abordare mai flexibilă. Să lăsăm statele membre să acționeze în interesul apărării vieții omului și a bunurilor, pentru că nu este normal ceea ce se întâmplă”, a declarat ministrul în marja Forumului Național pentru Viitorul Agriculturii.
România deține cea mai mare populație de urși bruni din Europa, cu estimări oficiale care variază între 10.600 și 12.700 de exemplare, potrivit unui recensământ amplu realizat pe baza probelor ADN colectate din păduri. Această cifră depășește semnificativ capacitatea optimă de suport a ecosistemului, specialiștii estimând că o valoare maximă de aproximativ 13.000 de exemplare este mult prea mare pentru pădurile actuale din țară. În 2023, numărul atacurilor urșilor a crescut cu peste 20% față de anul precedent, conform datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, indicând o acutizare a problemei.
Creșterea infrastructurii și dezvoltarea urbană haotică au dus la fragmentarea habitatelor naturale, forțând animalele să caute hrană în apropierea așezărilor umane, fiind atrase de deșeurile menajere din sate și orașe. Această interacțiune sporită a generat o creștere alarmantă a atacurilor violente asupra cetățenilor, gospodăriilor și animalelor domestice, transformând gestionarea populației de urși într-o criză majoră la nivel național. Datele de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată că, doar în ultimii doi ani, au fost înregistrate sute de apeluri la 112 privind prezența urșilor în localități.
Inițiativa româno-slovacă cere ca decizia privind cotele de prevenție și intervenție să revină exclusiv guvernelor naționale, eliminând constrângerile birocratice de la Bruxelles. Această abordare ar permite o reacție mai rapidă și mai eficientă la incidentele cu urși. Pe de altă parte, organizații de mediu precum WWF România avertizează asupra riscurilor. Ei susțin că există pericolul ca o mare parte dintre urșii uciși să fie de fapt exemplare mari, valoroase ca trofee, și nu neapărat animalele care generează probleme în comunități, sugerând că măsurile de gestionare ar trebui să fie mai țintite și bazate pe un management științific riguros, nu pe vânătoare de trofee.
Comisia Europeană a arătat deja o anumită deschidere, prin decizia din 2023 de a retrograda statutul de protecție al lupului de la „strict protejat” la „protejat” în Directiva Habitate, ca răspuns la presiunile din state precum Germania, unde populația de lupi a crescut semnificativ. Acest precedent oferă un argument solid pentru cazul ursului brun, demonstrând că legislația UE poate fi adaptată la realitățile ecologice și socio-economice ale statelor membre. România speră să obțină o modificare similară pentru urs, care să permită o gestionare mai flexibilă, incluzând posibilitatea unor cote de intervenție mai mari și mai rapide.
**De ce contează**
Această inițiativă este crucială pentru România, unde conflictul om-urs a atins cote critice, afectând siguranța cetățenilor și economia locală. Modificarea statutului de protecție ar oferi autorităților naționale instrumentele necesare pentru a gestiona eficient suprapopulația de urși, reducând atacurile și pagubele materiale. O abordare mai flexibilă ar permite adaptarea măsurilor la specificul regional, protejând atât viețile umane, cât și echilibrul ecologic pe termen lung. Succesul demersului ar putea servi drept model și pentru alte state UE confruntate cu provocări similare legate de specii sălbatice protejate.
În continuare, inițiativa României și Slovaciei va necesita negocieri susținute la nivelul Comisiei Europene și al Consiliului European. Sprijinul celor 12 state membre reprezintă un pas important, dar nu o garanție a succesului. Rămâne de văzut cum vor răspunde celelalte state membre și organizațiile de mediu la propunerea de modificare a Directivei Habitate. Este esențial ca soluțiile propuse să fie bazate pe date științifice solide și să echilibreze necesitatea protejării speciei cu siguranța comunităților locale.
Monitorizarea continuă a populației de urși și implementarea unor măsuri de prevenție, alături de intervenții rapide, vor fi cruciale în perioada următoare.