Inițiativă pentru securitate și reziliență globală
Canada intenționează să anunțe, la summitul NATO din Turcia de săptămâna viitoare, înființarea unei bănci globale de apărare, alături de aproximativ zece state, majoritatea europene. Această inițiativă, denumită Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), este promovată de premierul canadian Mark Carney ca parte a viziunii sale de a crea o alianță a „puterilor medii” menită să contracareze fragmentarea ordinii mondiale tradiționale, dominată până acum de SUA, potrivit informațiilor transmise de Agerpres și Reuters.
Isabelle Hudon, principalul negociator al Canadei pentru această inițiativă multilaterală și CEO al Business Development Bank din Canada, a confirmat că summitul NATO a fost stabilit ca termen limită pentru anunțul privind lista membrilor fondatori. „Ne-am dat ca termen limită summitul NATO. Ceea ce ne propunem să anunțăm este lista membrilor fondatori”, a declarat Hudon, subliniind importanța evenimentului din Turcia pentru lansarea oficială a proiectului.
Obiectivul principal al DSRB este de a consolida capacitățile de apărare ale națiunilor aliate prin atragerea unor fonduri semnificative, estimate la până la 133 de miliarde de dolari. Hudon a precizat că lista inițială de țări ar urma să fie alcătuită, probabil, exclusiv din țări europene, cu excepția Canadei, însă a refuzat să le numească. Aceasta a adăugat că anunțul nu este garantat 100% și depinde de negocierile finale cu aliații, inclusiv de angajamentele lor financiare, dar a subliniat că proiectul ia amploare.
Strategia Canadei se bazează pe mobilizarea rapidă a unui nucleu de state. Premierul Carney consideră că ar trebui mobilizate țările pregătite să fie membre fondatoare, urmând ca alăturarea altor state să rămână deschisă ulterior. Soarta proiectului rămâne incertă fără sprijinul unor țări cu bonitate financiară, esențial pentru obținerea unui rating de credit AAA. Acest rating, cel mai înalt posibil, indică o bonitate ridicată și un risc minim de neplată, fiind crucial pentru credibilitatea și capacitatea de finanțare a băncii.
Pe lângă aliații europeni, DSRB a purtat discuții și cu Coreea de Sud. Hudon a menționat că „există o șansă de 50-50 ca aceasta să adere, eventual mai târziu”, adăugând că nicio altă țară din G7 nu este pe punctul de a adera în acest moment. Ministerul Finanțelor din Coreea de Sud a confirmat pentru Reuters că analizează propunerea, semnalând un interes potențial din afara spațiului european.
Această inițiativă canadiană vine într-un context geopolitic marcat de incertitudini și tensiuni crescânde la nivel global, de la conflicte regionale la amenințări cibernetice și schimbări climatice. Înființarea unei astfel de bănci ar putea oferi un mecanism financiar robust pentru investiții în tehnologii de apărare, infrastructură critică și capacități de reziliență, complementar bugetelor naționale de apărare ale statelor membre NATO și partenere. De exemplu, în 2023, doar 11 din cele 31 de state membre NATO au atins ținta de 2% din PIB alocat apărării, conform datelor NATO, ceea ce indică o nevoie de finanțare suplimentară și coordonată pentru modernizarea capabilităților militare.
Conceptul de „puteri medii” promovat de premierul Carney reflectă o dorință de a reconfigura echilibrul de putere global, oferind o platformă pentru statele care nu sunt superputeri, dar care au o influență regională și globală semnificativă. Aceasta ar putea contrabalansa dinamica actuală și ar putea promova o abordare mai multilaterală a securității. Criticii ar putea argumenta că o astfel de bancă ar putea duce la o fragmentare suplimentară a eforturilor de apărare sau la suprapuneri cu structurile de finanțare existente, cum ar fi Fondul NATO pentru Inovare, lansat în 2022, care investește în start-up-uri din domeniul tehnologiei de apărare.
O comparație cu instituții financiare internaționale existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții (BEI), care a început să sprijine și proiecte cu dublă utilizare (civilă și militară), ar putea oferi perspective asupra potențialelor provocări și oportunități. DSRB ar trebui să își definească clar nișa și valoarea adăugată pentru a evita redundanța și a maximiza impactul. Succesul băncii va depinde nu doar de angajamentele financiare inițiale, ci și de guvernanța sa, de capacitatea de a atrage capital privat și de a răspunde eficient nevoilor de securitate în evoluție.
De ce contează
Această inițiativă canadiană este crucială pentru România și pentru flancul estic al NATO, deoarece ar putea oferi o sursă suplimentară de finanțare pentru modernizarea forțelor armate și consolidarea infrastructurii de apărare. Într-o regiune marcată de tensiuni, accesul la capital pentru investiții strategice în echipamente militare, sisteme de supraveghere și tehnologii de reziliență este vital. Participarea României la o astfel de inițiativă ar putea întări poziția sa în cadrul Alianței și ar facilita accesul la expertiză și resurse pentru proiecte de securitate națională, contribuind la descurajarea potențialelor amenințări și la stabilitatea regională.
Pe termen scurt, succesul anunțului de la summitul NATO va depinde de finalizarea negocierilor și de angajamentele financiare ale statelor fondatoare. Rămâne de văzut care vor fi țările europene care se vor alătura Canadei în acest demers și dacă Coreea de Sud își va confirma ulterior participarea. Pe termen lung, provocarea va fi transformarea DSRB într-o instituție financiară robustă, capabilă să atragă capital semnificativ și să investească eficient în securitatea și reziliența globală. Modul în care DSRB se va integra în arhitectura financiară și de securitate existentă, precum și capacitatea sa de a răspunde nevoilor diverse ale statelor membre, vor determina impactul real al acestei bănci asupra ordinii mondiale.
De asemenea, deschiderea continuă pentru aderarea altor state va fi un indicator al succesului său pe termen lung.