Instabilitatea politică internă umbrește participarea
Participarea României la Summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, este umbrită de o criză politică internă profundă, care, potrivit fostului ministru al Apărării, Mihai Fifor, afectează grav credibilitatea delegației române. Declarațiile deputatului PSD, făcute marți pe Facebook, la o zi după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), subliniază că România riscă să aibă o poziție fragilă în negocierile cu aliații, într-un moment strategic pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice. Fifor a descris reuniunea drept una „complicată, cu multe necunoscute” și a avertizat că obiectivele ambițioase aprobate de CSAT nu pot fi susținute fără stabilitate politică și instituțională. „Președintele Nicușor Dan are, din păcate, o misiune ingrată. Va trebui să încerce să impună agenda României la, probabil, cel mai complicat Summit NATO din ultimele decenii”, a declarat Fifor, evidențiind vulnerabilitatea țării.
CSAT, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat luni obiectivele României pentru summit, care includ consolidarea profilului de aliat de încredere, întărirea Flancului Estic, creșterea securității la Marea Neagră, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost aprobată participarea Armatei României la misiuni externe în 2027 și suplimentarea contribuției la gruparea navală MCM BLACK SEA. Un punct de pe agenda CSAT a vizat și situația ROMATSA, considerând că o eventuală suspendare a activității furnizorului de servicii de navigație aeriană ar reprezenta o vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională și pentru operațiunile NATO pe Flancul Estic. Aceste decizii vin într-un context în care România a alocat 2,5% din PIB pentru Apărare în 2024, depășind angajamentul NATO de 2%, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.
Criticile lui Mihai Fifor se axează pe componența și legitimitatea delegației române. Potrivit deputatului PSD, România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, alături de miniștrii Apărării și Afacerilor Externe ai unui Guvern demis de Parlament în urmă cu aproape două luni, precum și de șeful Statului Major al Apărării, adus recent la DNA în calitate de suspect într-un dosar penal. „O imagine care, indiferent de deznodământul anchetei, nu poate decât să afecteze percepția asupra credibilității delegației române într-un moment strategic pentru Alianță”, a scris Fifor pe Facebook. El a pus sub semnul întrebării capacitatea unei asemenea delegații de a avea greutatea politică și instituțională necesară pentru întâlniri relevante și negocieri eficiente.
Fostul ministru al Apărării a subliniat că obiectivele, deși importante, nu sunt suficiente dacă nu sunt susținute de credibilitatea statului care le promovează. „Ce proiectează astăzi România? Exact contrariul: un Guvern demis de Parlament, instabilitate, haos politic cronicizat, o economie aflată în recesiune și o societate tot mai tensionată”, a afirmat Fifor. El a comparat situația României cu cea a Poloniei, care continuă să investească masiv în modernizarea forțelor armate, inclusiv prin programe de achiziție de submarine. Polonia a alocat peste 3% din PIB pentru apărare în 2023, conform Eurostat, demonstrând un angajament ferm față de consolidarea capacităților militare.
Contextul geopolitic actual, marcat de declarațiile președintelui american Donald Trump privind participarea la summit și de evoluțiile de securitate din regiune, amplifică complexitatea reuniunii de la Ankara. Summitul are loc într-un moment deosebit de sensibil pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile dezbaterilor privind viitorul relației transatlantice și a necesității consolidării Flancului Estic. România, prin poziția sa geografică, este un actor cheie în securitatea Mării Negre, iar orice slăbire a credibilității sale diplomatice poate avea un impact negativ asupra influenței sale în cadrul Alianței. De exemplu, în 2025, România a participat cu aproximativ 1.000 de militari în misiuni și operații externe, contribuind la eforturile NATO de menținere a păcii și securității, conform datelor Ministerului Apărării Naționale.
**De ce contează**
Situația actuală din România, cu un guvern demis și un șef al Statului Major vizat de o anchetă penală, subminează capacitatea țării de a-și promova eficient interesele strategice la Summitul NATO. Această lipsă de stabilitate politică și instituțională poate afecta percepția aliaților asupra României ca partener credibil și poate diminua influența sa în deciziile majore ale Alianței. Într-o perioadă de tensiuni geopolitice crescute, credibilitatea diplomatică și militară este esențială pentru securitatea națională și regională, iar orice slăbire a acesteia poate avea consecințe pe termen lung asupra poziției României în cadrul NATO și la nivel internațional.
**Concluzie**
Summitul NATO de la Ankara reprezintă un moment crucial pentru Alianța Nord-Atlantică și, implicit, pentru România. Obiectivele ambițioase stabilite de CSAT, precum consolidarea Flancului Estic și creșterea securității la Marea Neagră, sunt vitale, însă succesul lor depinde în mare măsură de capacitatea delegației române de a le susține cu o imagine de stabilitate și credibilitate. Fără un guvern cu legitimitate deplină și o conducere militară neafectată de controverse, România riscă să-și vadă eforturile diplomatice diminuate. Rămâne de văzut cum va reuși președintele Nicușor Dan să navigheze aceste provocări și dacă va putea, în ciuda contextului intern, să impună agenda României la un summit de o asemenea importanță.
Viitorul relației transatlantice și consolidarea apărării colective depind și de coerența și forța mesajelor transmise de fiecare stat membru.