Ancheta DIICOT și reacțiile oficiale
Ilie Bolojan, premierul în exercițiu și fost președinte al Consiliului Județean Bihor și primar al Oradei, a declarat public că nu a avut cunoștință despre rețeaua de „azile ilegale” din Bihor, condusă de Viorel Pașca, și a subliniat lipsa sa de competență în reglementarea și inspecția acestor așezăminte. Afirmațiile sale vin în contextul unei ample anchete DIICOT care a vizat zeci de percheziții în județ și reținerea lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. „Nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare asupra acestei situații”, a declarat Bolojan la TVR 1, adăugând că a aflat despre caz din informațiile publice.
Potrivit relatărilor, marți seară, Guvernul a aprobat, la solicitarea DSU și a Ministerului Muncii, un ajutor de urgență pentru relocarea victimelor din aceste centre. Măsura permite cazarea persoanelor vulnerabile în instituții ale statului din județele învecinate, întrucât, fără acest sprijin, nu ar fi îndeplinit condițiile pentru a fi cazate în instituțiile statului, a explicat Ilie Bolojan. Din cele 409 persoane aflate în centrele din Bihor, 391 au fost relocate în servicii sociale autorizate din 19 județe, iar celelalte 17 se află la UPU Bihor pentru evaluare medicală, conform datelor furnizate de anchetatori.
Rețeaua, organizată prin asociația „Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă” și condusă de Viorel Pașca, ar fi funcționat începând cu anul 2020 și ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile sau cu afecțiuni psihice. Procurorii DIICOT, citați de News.ro, susțin că, „sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale și de îngrijire, gruparea a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate, pentru a obține importante sume de bani”. Anchetatorii estimează că gruparea ar fi obținut peste 13 milioane de lei din donații, pensii sau ajutoare sociale.
Ilie Bolojan a reiterat că nu a avut nicio legătură cu acest caz și că nu a interacționat cu reprezentanții asociației lui Pașca. El a subliniat că inspecția așezămintelor sociale cade în sarcina agențiilor județene de inspecție socială, nu a primarului sau a președintelui Consiliului Județean. Referitor la o întrebare subsidiară privind premierea ONG-urilor de către Direcția de Asistență Socială a Primăriei Oradea, Bolojan a explicat că, deși astfel de ceremonii au loc anual pentru activități de responsabilitate socială, el nu a participat la ele în timpul mandatului său de primar, fiind centrat pe muncă și mai puțin pe activități de reprezentare. Prin urmare, a afirmat că nu are cunoștință despre persoanele juridice sau fizice premiate de direcție.
Pe de altă parte, Viorel Pașca, coordonatorul centrelor vizate de anchetă, a respins acuzațiile aduse, afirmând că nu știa despre presupuse abuzuri sexuale și negând falsificarea de documente. „Cum aș putea eu falsifica buletine, mă supraestimați”, a declarat Pașca. El a explicat că unele persoane au ajuns în centrele sale în stare gravă, ceea ce ar putea explica problemele medicale descoperite ulterior. În privința acuzațiilor financiare, Pașca a susținut că doar aproximativ 100 din cele peste 400 de persoane aveau venituri, iar acestea nu puteau acoperi cheltuielile estimate la circa 2.000 de lei pe lună pentru un pacient. El a menționat că a primit bani din donații, dând exemplul tatălui său care a donat 10% din pensia sa timp de 20 de ani. Pașca a confirmat, de asemenea, că nu s-a întâlnit niciodată cu Ilie Bolojan, nici în calitate de primar, nici de președinte de CJ Bihor.
Anchetatorii au descoperit că victimele ar fi fost adăpostite în condiții improprii în locații din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Acestea nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale corespunzătoare, iar medicamentele ar fi fost administrate de persoane necalificate, uneori chiar analfabete, care le recunoșteau doar după culoarea cutiei. Un aspect deosebit de grav, semnalat de anchetatori, este că persoanele decedate în aceste centre erau înhumate pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ajungeau în conturile rețelei. O anchetă „Pacient în România” din anul precedent deja semnala că Viorel Pașca găzduia sute de oameni fără autorizație, cu acceptul tacit al statului român, care chiar îi trimitea pacienți.
De ce contează
Acest caz subliniază vulnerabilitățile sistemului de asistență socială din România și lipsa de control eficient asupra centrelor private de îngrijire. Faptul că o rețea a putut opera ilegal ani de zile, exploatând sute de persoane și obținând venituri semnificative, ridică semne de întrebare serioase cu privire la responsabilitatea autorităților locale și centrale. Relocarea victimelor în 19 județe evidențiază amploarea problemei și necesitatea unor mecanisme de verificare și autorizare mult mai riguroase pentru a preveni astfel de tragedii în viitor. Implicarea DIICOT indică gravitatea faptelor, clasificându-le drept infracțiuni de crimă organizată și trafic de persoane.
Viorel Pașca, soția sa și cei trei fii, acuzați de DIICOT, au fost reținuți și urmează să fie aduși în fața magistraților pentru solicitarea arestării preventive pentru 30 de zile. Membrii familiei nu au dorit să dea declarații în fața anchetatorilor. Avocatul lor susține că acuzațiile sunt nefondate și că Viorel Pașca este nevinovat. Ancheta este în plină desfășurare, iar procurorii continuă să adune probe pentru a elucida pe deplin modul de operare al rețelei și pentru a stabili toate responsabilitățile.
Cazul va continua să pună presiune pe autorități pentru o reformă urgentă a sistemului de asistență socială și o mai bună monitorizare a centrelor private.