UDMR avertizează asupra problemelor financiare și din Educație
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, 27 iulie 2026, la Digi24, că proiectul legii salarizării are șanse „zero” să fie adoptat în această săptămână sau în cea următoare, estimând că o eventuală adoptare ar putea avea loc abia în luna august. Liderul UDMR a subliniat că forma actuală a proiectului este inacceptabilă, în special din cauza riscului de diminuare a veniturilor pentru angajații din Sănătate și Educație, și a evidențiat lipsa unei acoperiri bugetare clare pentru anvelopa salarială majorată.
„Să treacă în această săptămână, zero. Să treacă săptămâna viitoare, tot spre zero. Eventual în august”, a afirmat Kelemen Hunor, conform Mediafax și Digi24. El a insistat că nu se poate accepta ca o nouă lege a salarizării să ducă la scăderea veniturilor pentru nicio categorie socioprofesională, în special în cele două sisteme esențiale: educația și sănătatea. Această poziție fermă vine în contextul în care, potrivit lui Hunor, în timp ce negocierile din Sănătate ar putea progresa rapid, situația din Educație rămâne „mult mai complicată”, fără a se întrezări o soluție concretă în prezent.
Una dintre principalele obiecții ale liderului UDMR vizează impactul bugetar. Kelemen Hunor a atras atenția că anvelopa salarială estimată pentru proiect a crescut de la 8 miliarde de lei, suma discutată inițial în coaliție și la nivelul Administrației Prezidențiale, la 12,1 miliarde de lei. Cu toate acestea, Guvernul nu a oferit explicații convingătoare privind sursele de finanțare pentru cele 4 miliarde de lei suplimentare. „Nu putem vota o lege a salarizării în care nu există acoperire pentru cele 4 miliarde”, a declarat Kelemen Hunor, respingând ideile de tăiere de la investiții, concedieri sau creșteri de taxe ca soluții inacceptabile.
Pe lângă cele 4 miliarde de lei, mai există o presiune bugetară semnificativă legată de restanțele pentru magistrați. Kelemen Hunor a menționat că, pe lângă judecători, și procurorii ar putea câștiga procese similare, ceea ce ar adăuga aproximativ 6 miliarde de lei la cheltuielile statului. Comisia de specialitate așteaptă clarificări privind modul în care aceste sume vor fi integrate în buget, fie pe lângă cele 12,1 miliarde de lei, fie în interiorul acestora.
În ceea ce privește afirmațiile ministrului Dragoș Pîslaru, potrivit cărora noua lege nu va reduce salariile aflate în plată, liderul UDMR a contrazis această perspectivă, subliniind că problema reală este reprezentată de veniturile totale ale angajaților, nu doar de salariul de bază. „Eu nu vorbesc de salariu, eu vorbesc de venituri”, a explicat Kelemen Hunor, adăugând că o reducere a sporurilor ar trebui compensată printr-o creștere a bazei salariale, astfel încât venitul final să nu scadă. El a oferit exemplul dirigenției neplătite în educație, care ar necesita 700 de milioane de lei pentru a fi acoperită, în contrast cu prevederile actuale ale proiectului.
Kelemen Hunor a cerut, de asemenea, simulări detaliate pentru veniturile tuturor categoriilor vizate, pentru a se asigura că nu vor exista scăderi. Această cerință este esențială pentru a obține sprijin politic în Parlament, unde o lege fără acoperire bugetară și fără simulări clare ale impactului asupra veniturilor nu ar putea fi votată. „Politicul trebuie asumat, iar punctul nostru de plecare era nu scade niciun venit”, a reiterat liderul UDMR, subliniind că transparența și predictibilitatea sunt cruciale.
Situația din Educație este considerată cea mai gravă, Kelemen Hunor afirmând că, dacă nu se va pune la punct o perspectivă de carieră salarială pentru fiecare profesor și învățător, România va avea probleme și mai mari în acest sistem. Această preocupare este accentuată de faptul că, spre deosebire de Sănătate, unde negocierile cu sindicatele, inclusiv cu Federația Sanitas care a amenințat cu încetarea lucrului în 400 de spitale, par să progreseze, în Educație nu se întrevăd soluții rapide.
De ce contează
Această întârziere în adoptarea legii salarizării unice și incertitudinea privind finanțarea au implicații majore pentru stabilitatea bugetară și pentru moralul angajaților din sectoarele publice. Lipsa de claritate privind veniturile și finanțarea poate genera noi proteste, așa cum a demonstrat amenințarea grevei de la Sanitas, și poate adânci deficitul de personal calificat în domenii vitale precum educația și sănătatea. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o perpetuare a incertitudinii legate de calitatea serviciilor publice și de eficiența cheltuirii banilor publici, într-un context economic deja fragil. O lege a salarizării coerentă și finanțată adecvat este esențială pentru modernizarea administrației și pentru atragerea și retenția talentelor în sectorul public.
În concluzie, declarațiile lui Kelemen Hunor subliniază complexitatea procesului de adoptare a legii salarizării unice, marcat de disensiuni privind acoperirea bugetară și impactul asupra veniturilor. Este evident că Guvernul se confruntă cu o presiune considerabilă de a găsi soluții credibile pentru cele 4 miliarde de lei suplimentare necesare și pentru cele aproximativ 6 miliarde de lei aferente restanțelor magistraților. Lipsa de negocieri eficiente în sectorul educației, comparativ cu progresele din sănătate, indică o criză sistemică ce necesită o abordare strategică. Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a vedea dacă Executivul va reuși să prezinte un proiect de lege care să satisfacă cerințele partenerilor de coaliție și ale sindicatelor, evitând astfel o escaladare a tensiunilor sociale și asigurând o perspectivă clară pentru salarizarea din sistemul public.
Rămâne de văzut dacă termenul de august, avansat de Kelemen Hunor, va fi respectat sau dacă procesul se va prelungi și mai mult, cu implicații pentru bugetul de stat pe termen mediu și lung.