Negocieri dificile pentru peste un milion de angajați publici
Discuțiile privind noua lege a salarizării în sectorul public, un jalon esențial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vor fi reluate săptămâna viitoare între partidele politice, a anunțat vineri, 24 iulie 2026, consilierul prezidențial Radu Burnete. Acesta a subliniat că nu este vorba despre un blocaj, ci despre complexitatea unui proiect care vizează peste un milion de angajați, și a făcut un apel către sindicate să participe activ la dialogul de la Ministerul Muncii. "La ultima discuție, de ieri, cu partidele politice, concluzia unanimă a fost că mai sunt necesare discuții tehnice și între partide și la nivelul Ministerului Muncii cu anumite familii ocupaționale și că este un proiect mult prea important ca partidele să se grăbească", a declarat Burnete, citat de Agerpres, după participarea la evenimentul "Romania India Business Forum".
Potrivit lui Burnete, decizia a fost ca discuțiile tehnice să continue pentru încă una sau două săptămâni. Odată ce se va ajunge la un compromis între cele patru partide implicate, este posibilă organizarea unei alte sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru depunerea și dezbaterea proiectului. Termenul prevăzut în PNRR pentru adoptarea legii este sub presiune, iar consilierul prezidențial a recunoscut că "n-aș putea spune că avem garanții", având în vedere dificultatea negocierilor.
Procesul de elaborare a legii a început pe 21 mai, când cele patru partide s-au întâlnit la Palatul Cotroceni și au agreat un acord politic. Acordul prevedea încadrarea într-un buget de 8 miliarde de euro și angajamentul partidelor de a depune un singur proiect comun, nu individual. Ministerul Muncii a fost desemnat să acționeze ca secretariat tehnic și să poarte discuțiile cu diversele familii ocupaționale (profesori, medici etc.), urmând ca partidele să se reîntâlnească pentru a evalua progresele. După o lună și jumătate de discuții, concluzia este că este necesară o rundă suplimentară de negocieri.
Întrebat despre cine nu și-a respectat angajamentul, Radu Burnete a afirmat că, din punctul său de vedere, toate cele patru partide sunt în continuare angajate în acest proces. El a reiterat că nu consideră situația un blocaj, ci o consecință a complexității legii. Apelul către sindicate de a nu refuza dialogul la Ministerul Muncii este crucial, conform consilierului prezidențial, care a explicat că Palatul Cotroceni oferă un spațiu de negociere partidelor. "Dacă cele patru partide agreează între ele o lege care în continuare este inacceptabilă, vedem atunci ce facem în discuția cu sindicatele, dar deocamdată nu pot spune că s-a ajuns la un compromis între partide", a precizat Burnete.
Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat joi seara că proiectul de lege privind salarizarea în sistemul public nu este finalizat și va fi dezbătut într-o sesiune extraordinară la începutul lunii august, separat de alte jaloane din PNRR. Bolojan a accentuat că proiectul Ministerului Muncii nu va diminua veniturile niciunui angajat public. El a avertizat că neadoptarea legii ar atrage pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR și nu ar genera economii la cheltuielile salariale, ci, dimpotrivă, ar putea duce la un blocaj financiar și administrativ.
Această lege a salarizării unice, așteptată de ani de zile, este menită să corecteze inechitățile din sistemul public românesc, unde coeficienții salariali și sporurile au generat discrepanțe semnificative între instituții similare. Conform datelor Eurostat din 2023, România se află printre țările UE cu cele mai mari diferențe salariale între sectorul public și privat în anumite categorii, un aspect pe care noua lege ar trebui să-l atenueze. De exemplu, în 2022, un raport al Băncii Mondiale sublinia că fragmentarea sistemului de salarizare publică duce la o alocare ineficientă a resurselor și la demotivarea angajaților, subliniind necesitatea unei reforme coerente.
Problemele salarizării în sectorul public românesc nu sunt noi. Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, deși a încercat o uniformizare, nu a fost implementată integral din cauza constrângerilor bugetare și a lipsei de voință politică. Multe dintre prevederile sale au fost amânate sau modificate prin ordonanțe de urgență, perpetuând inechitățile. Acum, presiunea PNRR, care condiționează fonduri europene de reforme structurale, inclusiv cea a salarizării, adaugă un nou nivel de urgență. Fără această lege, România riscă nu doar pierderea fondurilor, ci și o instabilitate socială crescută, având în vedere nemulțumirile constante din sectoare precum sănătatea și educația.
De ce contează
Adoptarea noii legi a salarizării este vitală pentru stabilitatea economică și socială a României. Pe lângă evitarea pierderii a 770 de milioane de euro din PNRR, legea ar trebui să aducă echitate și predictibilitate pentru peste un milion de angajați din sectorul public. O salarizare corectă și transparentă poate reduce migrația personalului calificat, în special din domenii critice precum sănătatea și educația, și poate îmbunătăți calitatea serviciilor publice. Eșecul adoptării ar perpetua inechitățile existente, ar amplifica nemulțumirile sindicale și ar submina încrederea în capacitatea statului de a implementa reforme esențiale.
Perspectivele adoptării legii rămân incerte, depinzând de capacitatea partidelor politice de a ajunge la un compromis. Radu Burnete a subliniat că există două posibilități: fie partidele anunță un acord și decid dacă mai sunt necesare discuții cu sindicatele, fie nu reușesc să ajungă la un compromis, iar o nouă lege a salarizării nu va exista. Această situație ar lăsa în vigoare sistemul actual, considerat inechitabil și ineficient. Observatorii politici sugerează că presiunea electorală din 2027 ar putea influența fie accelerarea, fie amânarea unor decizii dificile.
Rămâne de văzut dacă apelul la dialog al consilierului prezidențial va fi suficient pentru a debloca negocierile și a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene.