Confederațiile sindicale se retrag din negocieri pe Legea salarizării

Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, printre care Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR „Frăția” și Blocul Național Sindical (BNS), au anunțat joi, 23 iulie 2026, retragerea lor din orice consultare privind actualul proiect al Legii salarizării în sectorul public. Liderii sindicali solicită retragerea de urgență a acestui proiect și fac apel către toate partidele parlamentare să oprească demersurile pentru adoptarea sa, propunând reluarea procesului de elaborare după învestirea unui nou Guvern cu puteri depline. Această decizie subliniază o nemulțumire profundă față de modul în care a fost gestionată elaborarea legii.

Potrivit unui comunicat comun, confederațiile sindicale susțin că proiectul actual nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate, invocând timpul extrem de scurt rămas la dispoziție pentru consultări reale. Această poziție, exprimată de organizații ce reprezintă o parte semnificativă a angajaților din sectorul public, reflectă o criză de încredere în procesul legislativ. „Vă informăm că ne retragem din orice consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate, din cauza timpului extrem de scurt rămas la dispoziție”, au transmis confederațiile sindicale, subliniind lipsa unui dialog social autentic.

Sindicatele cer ca elaborarea unei noi Legi a salarizării să fie reluată după instalarea unui nou Guvern cu puteri constituționale depline. Ele propun ca noul proiect să fie discutat în cadrul unui mecanism de dialog social instituționalizat, care să permită consultarea tuturor părților implicate, nu doar o formalitate. Liderii sindicali consideră că este necesară și posibilă construirea, într-un termen de maximum șase luni, a unui proiect legislativ echilibrat, sustenabil și predictibil. Acesta ar trebui să respecte principiile echității, transparenței și consultării autentice și, crucial, să nu conducă la diminuarea veniturilor pentru nicio categorie de personal din sectorul public.

Această solicitare vine în contextul în care, istoric, legile salarizării în România au generat frecvent tensiuni. De exemplu, Legea salarizării unitare din 2017 a fost criticată pentru inechități și pentru că nu a fost aplicată integral conform calendarului inițial, ducând la disparități persistente între diverse categorii de bugetari. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că România se află printre țările UE cu cele mai mari diferențe salariale între sectorul public și cel privat, dar și cu discrepanțe semnificative în interiorul sectorului public, ceea ce alimentează nemulțumirile actuale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, salariul mediu net în sectorul public a crescut cu aproximativ 10% față de anul precedent, însă această creștere nu a fost uniformă, amplificând percepția de inechitate.

Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, care semnează acest apel, includ, pe lângă cele deja menționate, și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și Confederația Națională Sindicală „Meridian”. Solidaritatea acestor cinci mari entități conferă greutate solicitării lor și indică o unitate de acțiune rară în peisajul sindical românesc. Ele acuză că proiectul actual, în forma sa, nu ține cont de realitățile economice și sociale și că ar putea genera mai multe probleme decât soluții, inclusiv posibile scăderi de venituri pentru anumite categorii de angajați, o linie roșie pentru orice negociere sindicală.

Criticile aduse proiectului de lege se concentrează pe lipsa de predictibilitate și pe riscul de a crea noi discriminări salariale. Experți în legislația muncii, precum profesorul universitar Dragoș Ionescu de la Facultatea de Drept a Universității din București, au semnalat în trecut că legile salarizării trebuie să fie însoțite de studii de impact riguroase și de o consultare amplă, pentru a evita erorile. În lipsa acestor etape esențiale, orice act normativ major riscă să fie contestat și să nu-și atingă obiectivele declarate. Mai mult, sindicatele subliniază că un proiect elaborat „pe genunchi” într-un timp scurt, fără un dialog social real, este sortit eșecului.

De ce contează

Retragerea confederațiilor sindicale din negocieri are implicații majore pentru stabilitatea socială și economică a României. O lege a salarizării contestată de angajații din sectorul public poate duce la proteste ample, greve și o demotivare generală, afectând funcționarea serviciilor publice esențiale. De asemenea, lipsa unui cadru salarial echitabil și predictibil descurajează atragerea și menținerea personalului calificat în domenii precum sănătatea, educația și administrația publică, având consecințe pe termen lung asupra calității vieții cetățenilor. Un dialog social autentic este crucial pentru a evita escaladarea tensiunilor și pentru a construi un sistem salarial sustenabil.

Următorii pași depind în mare măsură de reacția Guvernului și a partidelor parlamentare. Presiunea sindicală este semnificativă, iar ignorarea solicitărilor ar putea amplifica nemulțumirile. Reluarea procesului de elaborare a legii, așa cum cer sindicatele, ar însemna un angajament pentru un dialog social real, cu participarea tuturor părților interesate. Rămâne de văzut dacă viitorul Guvern va avea voința politică de a respecta principiile echității și transparenței, sau dacă va încerca să impună un proiect controversat, riscând un conflict social amplu.

Întrebarea principală este dacă se va găsi o formulă de compromis care să satisfacă atât cerințele de sustenabilitate bugetară, cât și pe cele de echitate salarială, într-un context economic volatil.