Proiectul, considerat un exercițiu de imagine și încălcare a legii
Federațiile sindicale din educație — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” — au anunțat joi, 23 iulie 2026, că refuză să participe la consultările privind legea salarizării, programate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Sindicaliștii, care reprezintă interesele a peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar și universitar, consideră că prezența lor ar legitima un „simplu exercițiu de imagine” al guvernanților, potrivit news.ro și hotnews.ro.
„Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine. Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare”, au declarat reprezentanții sindicaliști într-un comunicat comun. Aceștia subliniază că nu pot valida „soluții conjuncturale sau ajustări minimale care nu răspund în mod real problemelor semnalate”, mai ales după ce Guvernul și ministrul Muncii le-au transmis, „sec și cinic, că mai mult de atât nu se poate”. În acest context, participarea la întâlnirea de joi ar fi „complet inutilă”, servind exclusiv intereselor de imagine publică ale Executivului, se arată în comunicatul citat de news.ro.
Un punct central al nemulțumirii este acuzația că actualul proiect de lege încalcă flagrant actele normative adoptate de Executiv după finalizarea grevei generale din 2023. Sindicaliștii consideră acest lucru „o dovadă de ipocrizie și o desconsiderare totală a angajamentelor luate în fața societății”. Ei merg mai departe, afirmând că „Ceea ce face Guvernul astăzi nu este doar o încălcare a legii, ci o abandonare directă a întregului sistem educațional, dovedind încă o dată că pentru actualul Executiv educația nu reprezintă o prioritate”, conform hotnews.ro. Această poziție fermă a fost reiterată de toate cele trei federații, care susțin că refuză să participe la „negocieri false” menite doar să bifeze o acțiune pe agenda publică a Ministerului Muncii.
Situația actuală este una complexă, marcată de tensiuni persistente între sindicate și Guvern. Deși în 2023, greva generală din educație a condus la adoptarea unor acte normative și la promisiuni de îmbunătățire a salarizării, sindicaliștii consideră că noul proiect de lege nu respectă acele angajamente. Aceasta ridică întrebări serioase despre credibilitatea dialogului social și despre respectarea acordurilor încheiate anterior. Un studiu al Eurostat din 2024 arăta că România aloca un procent din PIB pentru educație sub media europeană, ceea ce agravează percepția că educația nu este o prioritate națională.
În plus, contextul devine și mai complicat prin decizia Curții de Apel București. Marți, judecătorii au suspendat proiectul de lege al salarizării personalului plătit din fondurile publice, la cererea sindicatului Sanitas din sănătate. Această decizie, reținută de hotnews.ro, blochează introducerea sau dezbaterea proiectului în Parlament și obligă Guvernul să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public. Hotărârea instanței a fost motivată de „o vădită aparență de nelegalitate din cauza lipsei consultării reale”. Este important de menționat că, miercuri, la Ministerul Muncii, au avut loc consultări cu sindicaliștii din sănătate, din cadrul Federației „Solidaritatea Sanitară”, în timp ce Sanitas a refuzat participarea, având în vedere victoria lor în instanță.
Federațiile din învățământ au transmis un mesaj clar parlamentarilor României, cerându-le să aleagă între două variante: „să refuze inițierea acestui pseudo-proiect al legii salarizării sau să promoveze o lege sănătoasă, în care salariații din învățământ să fie poziționați conform importanței muncii depuse, așa cum a fost proiectul lucrat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale în anul 2024”. Această referință la proiectul din 2024, elaborat cu Banca Mondială, sugerează că există deja o alternativă viabilă, care ar putea oferi o soluție echitabilă și sustenabilă pentru sistemul de învățământ. Ei conchid cu mesajul: „Educația cere respect!”.
De ce contează
Refuzul sindicatelor din educație de a participa la discuții și suspendarea proiectului de lege de către instanță semnalează o criză profundă în dialogul social și în procesul legislativ. Această situație poate duce la noi proteste și greve în sistemul de învățământ, afectând stabilitatea anului școlar și universitar. Incoerența legislativă și lipsa de respect față de angajamentele anterioare erodează încrederea publicului în instituțiile statului și subminează eforturile de reformă necesare pentru un sistem educațional performant, esențial pentru viitorul României.
În absența unei consultări reale și a unui proiect de lege care să răspundă cerințelor cadrelor didactice, este probabil ca tensiunile să escaladeze. Decizia Curții de Apel obligă Guvernul să reia negocierile, ceea ce ar putea deschide o nouă rundă de discuții, dar succesul acestora depinde de o schimbare de abordare din partea Executivului. Rămâne de văzut dacă Guvernul va ține cont de solicitările sindicatelor și de decizia instanței, propunând o lege a salarizării care să reflecte cu adevărat importanța muncii din educație și să respecte angajamentele asumate în 2023.
Viitorul proiect de lege, asumat prin PNRR, trebuie să găsească un echilibru între constrângerile bugetare și necesitatea recunoașterii valorii muncii din învățământ.