Negocieri intense și acuzații reciproce în Parlament
Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat, prin vocea președintelui său, Sorin Grindeanu, că susținerea Legii salarizării unitare în Parlament depinde strict de includerea amendamentelor propuse de social-democrați, formulate în urma dialogului cu partenerii sociali, sindicate și patronate. Declarația a fost făcută marți, 21 iulie 2026, la București, unde Grindeanu a subliniat că, în forma actuală, proiectul de lege nu beneficiază nici măcar de sprijinul unanim al coaliției de guvernare, punând sub semnul întrebării poziția UDMR. "Dacă aceste amendamente vor fi aprobate, vom vota legea. Dacă aceste amendamente nu vor fi votate, nu vom vota", a declarat ferm Sorin Grindeanu (News.ro).
Pe lângă poziția privind legea salarizării, liderul PSD a lansat acuzații grave la adresa USR, susținând că forma propusă de aceștia pentru Legea integrității, un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar viza "amputarea" atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate (ANI). Miercuri, 22 iulie 2026, după o întâlnire cu conducerea ANI, Grindeanu a declarat că PSD se va opune vehement amendamentelor USR, despre care afirmă că ar proteja lideri ai acestui partid cu probleme de integritate, precum Dominic Fritz, Paula Romocean și Allen Coliban. Proiectul de lege, inițial elaborat de Ministerul Justiției și ANI, a fost depus marți la Camera Deputaților de parlamentari PNL, într-un context în care guvernul interimar are atribuții constituționale limitate.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, modificările propuse de USR la Legea integrității ar introduce o serie de prevederi care ar slăbi considerabil eficiența ANI. Printre acestea se numără: introducerea unor condiții cumulative pentru constatarea conflictelor de interese; limitarea aplicării interdicției de a ocupa funcții publice la trei ani; stabilirea unui prag valoric echivalent cu două salarii minime brute pentru anumite fapte; limitarea la cinci ani a perioadei care poate fi verificată din oficiu de ANI; clasarea dosarelor în cazul depășirii anumitor termene de evaluare; eliminarea unor situații de conflict de interese pentru aleșii locali care emit sau votează acte administrative; și permiterea finanțării unor ONG-uri din care aleșii locali fac parte, fără ca acest lucru să mai constituie automat conflict de interese. "Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducerea interdicțiilor privind integritatea", a precizat Grindeanu, adăugând că, sub noile reglementări, situația pentru care Dominic Fritz a fost găsit definitiv în conflict de interese nu ar mai fi atras aceeași concluzie.
Liderul PSD a comparat introducerea acestui prag valoric cu controversa anterioară privind pragul pentru abuzul în serviciu, o măsură criticată vehement de USR la vremea respectivă. El a citat declarații ale liderilor USR Stelian Ion, Cătălin Drulă și Ionuț Moșteanu, care acuzau că un astfel de prag ar echivala cu "legalizarea hoției". "Acum, USR preia exact același model și pune prag. Practic, campionii transparenței ne arată din nou adevărata lor față", a acuzat Grindeanu. De asemenea, el a criticat intenția de a limita verificările din oficiu ale ANI la maximum cinci ani și de a permite clasarea dosarelor dacă evaluarea durează prea mult, considerând că aceasta ar încuraja tergiversarea. Un exemplu invocat de Grindeanu, fără detalii, a fost o speță civilă care l-ar viza pe fostul primar al Brașovului, Allen Coliban, legată de alocarea de resurse publice către ONG-uri.
Situațiile juridice menționate de Grindeanu sunt complexe și diferă în stadiul lor. În cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv, în iunie 2026, raportul ANI care a constatat conflictul de interese administrativ. Acesta a rezultat din participarea lui Fritz la emiterea unui act administrativ în beneficiul unui proiect al unei firme aparținând unui consilier local USR, care îi împrumutase 25.000 de lei în campania electorală din 2020. Instanța supremă a subliniat importanța respectării obligației de abținere, indiferent de funcție sau apartenență politică. Fritz a anunțat că va contesta decizia la CEDO. Pe de altă parte, viceprimarul Timișoarei, Paula Romocean, a fost găsită de ANI în stare de incompatibilitate, nu conflict de interese, pentru că a deținut simultan funcțiile de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal Timișoara și membru în conducerea organizației locale USR între iunie 2021 și mai 2023. Decizia Curții de Apel Timișoara, care i-a fost defavorabilă, nu este încă definitivă.
Legea integrității este un jalon important (Jalonul 431) din PNRR, care vizează evaluarea și actualizarea legislației în domeniu, inclusiv modificarea Legilor nr. 161/2003, nr. 176/2010, nr. 144/2007 și nr. 184/2016 privind prevenirea conflictelor de interese în achizițiile publice. USR a avertizat anterior că neîndeplinirea acestui jalon ar putea atrage o penalizare de aproximativ 771 de milioane de euro pentru România. Proiectele PNRR urmează să fie dezbătute într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, convocată pentru 27-31 iulie, având în joc accesarea a peste 4,5 miliarde de euro. Contrastul dintre pozițiile PSD și USR pe tema integrității este notabil, având în vedere că USR s-a poziționat constant ca un partid al luptei anticorupție. Grindeanu a cerut o reacție publică din partea societății civile, acuzând USR de "ipocrizie revoltătoare" și de folosirea integrității doar ca "slogan de campanie".
În ceea ce privește alte acte normative, Sorin Grindeanu a confirmat că PSD va vota proiectele privind Codul administrativ și legea referitoare la bonusurile pentru angajații ANAF și Vamă, unde nu au fost identificate probleme majore. În schimb, pentru legile legate de decarbonizare, liderul PSD a cerut redepunerea acestora la Senat, după ce au picat în ultima zi a sesiunii ordinare, condiționând votul de adoptarea amendamentelor propuse de Radu Oprea și UDMR. De asemenea, social-democrații vor vota Codul urbanismului, dar cu un amendament crucial pentru București: transferul autorizațiilor de construcție la Primăria Generală, conform rezultatului referendumului, odată cu noul mandat. Această modificare este motivată de Grindeanu prin acuzațiile de corupție la adresa primarului general actual, vizat de suspiciuni de luare de mită de la dezvoltatorii imobiliari pentru autorizații de construcție.
De ce contează
Aceste declarații ale lui Sorin Grindeanu subliniază tensiunile și negocierile intense din coaliția de guvernare și din Parlament, având un impact direct asupra adoptării unor legi cruciale pentru România. Neadoptarea Legii salarizării unitare poate genera frustrări în rândul angajaților din sistemul public și afecta echilibrul bugetar. Pe de altă parte, disputa privind Legea integrității, un jalon PNRR, riscă să întârzie accesarea fondurilor europene și să erodeze încrederea publică în eforturile anticorupție. Pozițiile divergente ale partidelor reflectă priorități politice diferite și pun în evidență provocările guvernării într-un an electoral.
În zilele următoare, se așteaptă o dezbatere aprinsă în Parlament pe marginea acestor proiecte de lege, în special în sesiunea extraordinară. Întâlnirea lui Grindeanu cu conducerea ANI ar putea genera noi detalii și argumente în favoarea sau împotriva amendamentelor USR. Rămâne de văzut dacă partidele din coaliție vor reuși să ajungă la un consens pe tema legii salarizării și a legislației integrității, având în vedere mizele politice și financiare considerabile. De asemenea, reacția societății civile la acuzațiile de "amputare" a atribuțiilor ANI va fi un barometru important al presiunii publice asupra decidenților politici.
Adoptarea acestor legi este crucială nu doar pentru PNRR, ci și pentru procesul de aderare a României la OCDE, adăugând un strat suplimentar de complexitate negocierilor.