PSD acuză Guvernul de întârziere și lipsă de performanță
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a lansat recent critici virulente la adresa actualei conduceri a Ministerului Transporturilor și a Guvernului în general, vizând două aspecte majore: stagnarea proiectelor de infrastructură rutieră și întârzierea adoptării Legii Salarizării unitare, un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarațiile sale subliniază tensiunile politice actuale și aruncă o lumină asupra responsabilităților pentru întârzierile în implementarea reformelor cheie. „N-am văzut nici măcar un kilometru de autostradă dat în circulație în trei luni de zile”, a afirmat Grindeanu, subliniind lipsa de progres în infrastructură.
În ceea ce privește infrastructura, Grindeanu a acuzat că, în ultimele trei luni, de când „tineri frumoși și liberi” au preluat conducerea Ministerului Transporturilor, nu a fost dat în folosință niciun kilometru nou de autostradă. Această situație, potrivit liderului PSD, contrastează puternic cu așteptările, având în vedere că anul 2026 trebuia să fie „anul care să se dea în circulație cel mai mare număr de kilometri din istoria României, peste 250 de kilometri”. El a readus în discuție și mandatul anterior al USR la Ministerul Transporturilor, din 2021, când, susține Grindeanu, de asemenea nu a fost inaugurat niciun kilometru de autostradă. Mai mult, Grindeanu l-a indicat pe fostul ministru Cătălin Drulă drept „ministru informal” al Transporturilor, argumentând că registrul de intrări-ieșiri al ministerului ar consemna numeroase vizite ale acestuia, sugerând o influență continuă.
Pe lângă infrastructură, Legea Salarizării unitare, un jalon PNRR cu termen limită 31 august 2026, a fost un alt punct central al criticilor lui Grindeanu. Întrebat de ce proiectul nu a fost pregătit până în prezent, liderul PSD a declarat că este o „lege foarte complicată” și a respins responsabilitatea PSD pentru întârzieri. Potrivit lui Grindeanu, PSD se află în opoziție și rolul său este de a „îmbunătăți, să facă amendamente”, nu de a elabora legea de la zero. El a subliniat că PSD va vota legea doar dacă aceasta va prelua amendamentele rezultate din discuțiile cu sindicatele, în caz contrar urmând să o blocheze.
Grindeanu a insistat că responsabilitatea principală pentru întârzierea Legii Salarizării revine PNL, care a deținut funcția de prim-ministru timp de cinci ani în ultimii șapte. El a amintit că reforma trebuia implementată încă din 2023, pe vremea Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Liderul PSD a criticat modificările aduse propunerilor inițiale, menționând că o formă a Legii Salarizării prezentată de europarlamentarul Dragoș Pîslaru în mai 2026 era, din perspectiva sistemului sanitar, „mult mai bună decât ceea ce-i acum”, dar a fost ulterior modificată. „În acest moment nu-mi cere să muncesc pentru Pîslaru”, a conchis Grindeanu, delimitându-se de responsabilitatea elaborării proiectului actual.
Aceste declarații vin în contextul unei crize politice profunde, marcată de căderea Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Această instabilitate pune sub semnul întrebării capacitatea României de a îndeplini jaloanele PNRR în termen, o situație care a dus deja la amânări și renegocieri repetate cu Comisia Europeană pentru jalonul privind Legea Salarizării. Potrivit angajamentelor asumate, legea trebuia adoptată mult mai devreme, însă întârzierile au împins termenul limită până la sfârșitul lunii august 2026.
Contextul european arată că România se află sub o presiune considerabilă pentru a-și reforma sectorul public, inclusiv prin implementarea unei legi a salarizării unitare care să elimine inechitățile. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape progresul statelor membre în atingerea țintelor PNRR, iar neîndeplinirea acestora poate duce la blocarea fondurilor europene, esențiale pentru dezvoltarea țării. Spre exemplu, în 2025, Eurostat a arătat că România avea unul dintre cele mai mari decalaje salariale între sectorul public și privat din UE, o problemă pe care noua lege ar trebui să o adreseze.
Criticile lui Grindeanu, deși formulate din poziția de opoziție, subliniază o problemă sistemică a guvernanței românești: dificultatea de a implementa reforme complexe în termenele stabilite și tendința de a atribui responsabilitatea unor guverne anterioare. Această retorică politică, deși comună, riscă să afecteze încrederea publicului și a partenerilor europeni în capacitatea României de a gestiona eficient fondurile și angajamentele asumate. Un studiu al Băncii Naționale a României din 2024 arăta că întârzierile în absorbția fondurilor europene au un impact negativ direct asupra creșterii economice, estimat la 0.5% din PIB anual.
**De ce contează** Aceste evoluții sunt cruciale pentru România, deoarece întârzierile în implementarea Legii Salarizării și a proiectelor de infrastructură pot avea consecințe economice și sociale semnificative. Neîndeplinirea jaloanelor PNRR riscă blocarea fondurilor europene, vitale pentru investiții și reforme. De asemenea, lipsa unei legi a salarizării unitare perpetuează inechitățile din sectorul bugetar, afectând moralul angajaților și calitatea serviciilor publice. Stagnarea infrastructurii, pe de altă parte, încetinește dezvoltarea economică, reduce atractivitatea pentru investitori și afectează calitatea vieții cetățenilor, prin timpi de transport mai mari și costuri operaționale crescute.
Pe termen scurt, situația politică incertă și acuzațiile reciproce între partidele politice ar putea exacerba întârzierile. Este esențial ca un nou guvern, odată format, să prioritizeze aceste reforme și să găsească un consens politic pentru adoptarea lor. Rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să depășească retorica electorală și să colaboreze pentru binele public, îndeplinind angajamentele asumate față de Uniunea Europeană și cetățenii români.
Presiunea timpului este considerabilă, iar eșecul ar putea avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării României și a poziției sale în cadrul UE.