PSD cere modificări esențiale pentru veniturile bugetarilor
Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a avertizat că forma actuală a proiectului Legii salarizării, discutată la data de 20 iulie 2026, este inacceptabilă pentru social-democrați dacă va duce la reducerea veniturilor angajaților din sistemul public. Grindeanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că PSD a colectat amendamente de la sindicate și condiționează votul partidului de includerea acestora în proiect. „Nu o să susțin o lege într-o asemenea formă”, a subliniat liderul PSD, adăugând că o asistentă medicală ar putea pierde aproximativ 1.000 de lei, iar un medic primar din sistemul de ambulanță chiar 6.000 de lei, conform calculelor sindicale.
Această poziție fermă a PSD vine în contextul în care proiectul Legii salarizării, un jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu fusese încă trimis Parlamentului de către guvernul interimar, condus de Ilie Bolojan, la data declarațiilor lui Grindeanu. Liderul PSD a criticat public această întârziere, menționând că a trimis o scrisoare deschisă ministrului Dragoș Pîslaru încă de la începutul lunii mai, solicitând transmiterea legilor aferente PNRR. Potrivit PNL, proiectul ar urma să fie depus la Senat pe 22 iulie, după înregistrarea proiectului privind integritatea pe 21 iulie, ceea ce indică un calendar extrem de tensionat pentru adoptare.
Grindeanu a explicat că PSD a purtat discuții intense cu sindicatele și patronatele pentru a identifica problemele din proiect și a pregăti modificările necesare. „Colegii mei s-au întâlnit în ultimele zile cu toate sindicatele. Am luat amendamente de la sindicate. De la toate. Amendamente pe care le vom susține”, a afirmat liderul social-democrat. El a subliniat că PSD va vota legea doar dacă modificările propuse, care vizează corectarea inechităților și protejarea veniturilor profesorilor, medicilor, militarilor și altor categorii de bugetari, fără a depăși limitele bugetare, sunt acceptate. Această abordare reflectă o poziție strategică a PSD, care, deși parte a unei foste coaliții guvernamentale, se află acum în opoziție și își asumă rolul de a îmbunătăți legislația.
Criticile lui Grindeanu s-au îndreptat și către sumele alocate reformei salarizării. El a reamintit că, la momentul adoptării bugetului, suma maximă prevăzută pentru aplicarea noii legi era de 8 miliarde de lei, în timp ce acum se discută despre 12 miliarde de lei. Această creștere de 4 miliarde de lei ridică întrebări privind sustenabilitatea bugetară și transparența deciziilor. Deși sindicatele solicită o anvelopă financiară de 20 de miliarde de lei și o valoare de referință de 4.100 de lei, Grindeanu a evitat să avanseze o sumă specifică, insistând că propunerile PSD trebuie să se încadreze în limitele bugetare ale României.
Amânarea reformei salarizării, inițial prevăzută pentru cererea de plată numărul 3 din PNRR și mutată ulterior la cererea de plată numărul 6, a fost un subiect de dezbatere. Grindeanu a recunoscut că decizia a fost luată prin consensul partidelor din fosta coaliție (PNL, USR, UDMR, PSD și minorități), invocând complexitatea legii. El a admis, fără ipocrizie, că partidele politice iau în considerare și efectele electorale ale deciziilor în anii electorali. Totuși, liderul PSD a respins tentativa de a concentra întreaga responsabilitate asupra PSD, amintind că PNL a avut prim-miniștri timp de cinci din ultimii șapte ani, în timp ce PSD a condus guvernul doar doi ani în această perioadă. Această împărțire a responsabilității subliniază tensiunile politice și dificultatea de a găsi un consens pe o temă atât de sensibilă.
Un aspect notabil menționat de Grindeanu a fost comparația cu o formă anterioară a proiectului, prezentată în luna mai de ministrul Dragoș Pîslaru, care ar fi fost „mult mai bună” pentru sistemul sanitar decât varianta actuală. Această observație sugerează o lipsă de stabilitate și coerență în procesul de elaborare a legii, alimentând nemulțumirile categoriilor profesionale. Reforma salarizării vizează reducerea diferențelor salariale dintre categoriile de bugetari, un obiectiv lăudabil, dar dificil de atins fără a genera pierderi de venituri sau cheltuieli bugetare insustenabile.
Contextul politic actual este marcat de o creștere a populismului și extremismului, exemplificată de creșterea în sondaje a partidului AUR, care, potrivit lui Grindeanu, a depășit 35% în opțiunile electoratului după ce a fost în opoziție. Liderul PSD a atribuit acest fenomen eșecului coaliției pro-europene de a guverna bine pentru România și a criticat guvernul interimar, afirmând că premierul Ilie Bolojan „a eșuat ca prim-ministru”. Această retorică subliniază urgența adoptării unei legi a salarizării echitabile și sustenabile, care să răspundă nevoilor angajaților publici și să contribuie la stabilitatea socială.
De ce contează
Această dezbatere privind Legea salarizării are implicații majore pentru sute de mii de angajați din sectorul public, de la medici și asistenți, la profesori și personal din administrație. Reducerea veniturilor, așa cum avertizează PSD, ar putea duce la o demotivare masivă și chiar la exodul personalului calificat, în special din sectoarele vitale precum sănătatea. De asemenea, incapacitatea de a adopta legea în timp util, așa cum prevede PNRR, riscă să blocheze accesul României la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare. Echilibrul între sustenabilitatea bugetară și asigurarea unor salarii decente este crucial pentru stabilitatea socială și economică a țării.
Concluzie Situația Legii salarizării rămâne incertă, cu presiuni politice și sindicale semnificative. Deși PNL a anunțat un calendar pentru depunerea proiectului în Parlament, votul PSD este condiționat strict de acceptarea amendamentelor propuse de sindicate și susținute de social-democrați. Miza este adoptarea unei legi care să reducă inechitățile fără a afecta veniturile și fără a depăși limitele bugetare. Rămâne de văzut dacă guvernul interimar va reuși să navigheze aceste tensiuni și să obțină un consens politic necesar pentru adoptarea unei reforme atât de complexe și de așteptate, mai ales având în vedere termenul limită impus de PNRR.
Întrebarea-cheie este dacă negocierile din Parlament vor reuși să reconcilieze cererile sindicatelor cu constrângerile bugetare și viziunea guvernului, evitând astfel riscul pierderii fondurilor europene și al amplificării nemulțumirilor sociale.