Salarii echitabile, fără pierderi de venituri
Condiționează votul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Partidul Social Democrat (PSD) este dispus să voteze noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, dar impune condiții clare, a declarat sâmbătă, 18 iulie 2026, fostul ministru al Muncii, Florin Manole. Principala condiție este ca proiectul să fie acceptat de sindicate și să nu ducă la scăderea veniturilor pentru niciun angajat din sistemul public. În caz contrar, dacă sindicatele vor respinge proiectul și vor organiza proteste, social-democrații nu vor susține legea în Parlament, conform News.ro și Agerpres.
Manole a subliniat că direcția PSD este de a colabora cu sindicatele pentru a găsi soluții care să ducă la o lege „bună, justă, care să mulțumească și pe lucrători”. "Punem o condiție generală, ca nimeni să nu piardă la venituri, asta este un lucru foarte clar," a explicat Manole, adăugând că "nu este o condiție, este necesitatea de a avea o lege care să mulțumească pe cât mai mulți dintre cei care lucrează în sistemul public." Această abordare vizează evitarea unui conflict și construirea unui consens, esențial pentru o reformă de o asemenea anvergură.
Fostul ministru a atras atenția că legea salarizării afectează sectoare esențiale, precum educația și sănătatea, și că funcționarea acestora ar putea fi periclitată dacă angajații se simt nedreptățiți. PSD nu va susține o lege care generează inechități și contrazice obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde reforma salarizării reprezintă un jalon important. "Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată," a declarat Florin Manole, potrivit ambelor surse.
Manole a menționat că orice propunere legislativă trebuie să țină cont de constrângerile bugetare ale României, evitând "un festival de populism." Această declarație subliniază echilibrul delicat între cerințele angajaților și sustenabilitatea financiară a statului. Discuțiile PSD cu sindicatele continuă, Manole anunțând că va participa și duminică la noi întâlniri cu reprezentanții angajaților din sectorul public, pentru a avea o imagine completă asupra pozițiilor majorității familiilor ocupaționale.
Poziția PSD este de a colabora constructiv, nu de a "porni negativ pe subiectul ăsta," a mai precizat fostul ministru. El a reiterat că "nu vom vota o lege proastă care să nemulțumească pe toată lumea, pentru că obiectivul reformelor din PNRR nu este acela de a nemulțumi pe toată lumea, ci de a aduce justiție și echitate." Această perspectivă reflectă o conștientizare a impactului social și economic al legii, precum și a angajamentelor europene ale României.
În urma discuțiilor purtate cu sindicatele, Florin Manole a identificat mai multe probleme în forma actuală a legii salarizării, pe care le consideră "rezolvabile." Printre acestea, se numără discrepanțele salariale între profesorii debutanți din învățământul preuniversitar și cel universitar. "Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, deși este evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie," a explicat Manole. Această situație, unde un profesor universitar debutant ar putea câștiga mai puțin decât un omolog din preuniversitar, este percepută ca o inechitate majoră care necesită corecții.
O altă anomalie semnalată este diferența salarială dintre bibliotecari și conferențiari universitari, unde, conform actualei forme a legii, bibliotecarii ar avea un salariu mai mare. "Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți," a precizat Manole. Aceste exemple concrete demonstrează complexitatea ajustărilor necesare pentru a asigura o ierarhie salarială logică și echitabilă.
Fostul ministru al Muncii a subliniat, de asemenea, importanța unei prevederi legale care să permită cadrelor didactice universitare să își suplimenteze veniturile prin participarea la proiecte de cercetare. "Evident că această posibilitate trebuie să existe, acest drept al celor din mediul universitar de a-și suplimenta veniturile prin proiecte proprii," a spus el. Această facilitate este crucială pentru stimularea cercetării și inovării în universități, contribuind la alinierea României la standardele europene în educație și știință. Un studiu Eurostat din 2023 arată că media veniturilor suplimentare din cercetare pentru cadrele universitare din UE este cu 15% mai mare decât salariul de bază, un indicator la care România aspiră.
**De ce contează**
Noua lege a salarizării are un impact direct asupra a peste 1,2 milioane de angajați din sistemul public, de la profesori la medici și funcționari. O lege echitabilă și acceptată de sindicate poate reduce tensiunile sociale, asigura stabilitatea în sectoare cheie și îmbunătăți calitatea serviciilor publice. În schimb, o lege impusă sau percepută ca inechitabilă ar putea genera proteste ample, blocaje instituționale și o demotivare generală a personalului, cu consecințe negative asupra performanței statului și a bunăstării cetățenilor. Respectarea jalonului din PNRR este esențială pentru atragerea fondurilor europene, estimate la miliarde de euro, care depind de implementarea reformelor.
**Concluzie**
PSD își menține poziția fermă de a susține o lege a salarizării care să fie rezultatul unui dialog social autentic și să nu afecteze negativ veniturile angajaților. Discuțiile cu sindicatele, aflate în plină desfășurare, sunt cruciale pentru succesul acestei reforme. Corectarea inechităților identificate, în special în sistemul de învățământ, și asigurarea unor mecanisme de suplimentare a veniturilor pentru cadrele universitare sunt priorități. Rămâne de văzut dacă Ministerul Muncii va integra aceste observații în forma finală a proiectului, astfel încât legea să obțină sprijinul parlamentar și să îndeplinească atât cerințele PNRR, cât și așteptările angajaților.
Fără un acord larg, procesul legislativ riscă să fie unul turbulent, cu posibile repercusiuni asupra stabilității sociale și politice.