Sindicaliștii cer corecții și amenință cu proteste
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a declarat că noul proiect al legii salarizării, publicat vineri, 17 iulie 2026, de Ministerul Muncii, este „nesatisfăcător”, în ciuda faptului că a preluat o parte dintre solicitările anterioare ale sindicatului. Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă, 18 iulie 2026, de FSSR și citat de Agerpres, proiectul menține prevederi care ar putea duce la diminuarea drepturilor salariale pentru o parte semnificativă a personalului din sănătate, stârnind nemulțumire și amenințări cu proteste.
„Spre deosebire de versiunile anterioare, forma actuală preia o parte dintre solicitările FSSR, rezultat direct al negocierilor: corecţia unei serii de coeficienţi de ierarhizare, sporul de tură revine la 15%, garda la domiciliu revine la 40% din tariful orar, se instituie cele trei categorii de gărzi corelate cu prevederile în vigoare, iar tariful pentru munca în zilele libere creşte de la 10% la 30% (corecţie departe de a fi suficientă)”, se arată în comunicatul sindicaliștilor. Aceste ajustări, conform FSSR, „confirmă calculele FSSR şi demonstrează că dialogul poate produce rezultate utile pentru ambele părţi”, însă nu sunt suficiente pentru a elimina toate inechitățile.
Principalele critici aduse proiectului vizează mai multe aspecte esențiale. În primul rând, sporurile pentru condiții de muncă nu mai includ indicarea explicită a locurilor de muncă și sunt prevăzute „până la” un anumit procent, fără un prag minim garantat. Această formulare transformă, conform Solidarității Sanitare, un drept într-o simplă posibilitate, lăsând loc interpretărilor și potențialelor abuzuri. Această abordare este considerată problematică, deoarece nu asigură stabilitatea veniturilor angajaților expuși riscurilor specifice activității medicale.
O altă problemă majoră semnalată de FSSR este introducerea contingentării sporurilor pe cote de personal, limitând acordarea acestora la cel mult 10%, respectiv 20% din angajați. Această măsură, calificată drept „fără precedent”, exclude prin construcție o parte a personalului de la recunoașterea riscului real la care sunt expuși, generând discriminare și frustrare în rândul angajaților. De exemplu, un spital cu 100 de angajați ar putea acorda sporuri de risc doar pentru 10 sau 20 dintre ei, indiferent de expunerea reală a celorlalți 80-90 de angajați.
Tariful pentru munca prestată în zilele libere și de sărbători legale (+30%) și cel al gărzilor rămân, de asemenea, sub nivelul actual, ceea ce ar genera pierderi definitive, neacoperite de mecanismul de protecție propus. Această situație contravine promisiunilor de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de remunerare echitabilă. De asemenea, sintagma „pe surse de finanțare” din plafonul sporurilor face imposibilă aplicarea legii în spitalele monospecializate (precum cele de psihiatrie, TBC, sau boli infecțioase) care se află în subordinea autorităților locale, creând disparități semnificative între unitățile medicale.
Contextul salarizării în sistemul public românesc este unul complex, marcat de numeroase legi și ordonanțe de urgență care au încercat să uniformizeze și să corecteze inechitățile, însă adesea au creat altele noi. Legea salarizării unitare nr. 153/2017, de exemplu, a fost menită să aducă ordine, dar implementarea sa a fost lentă și plină de provocări, în special în sectorul sanitar. Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, unde media cheltuielilor cu sănătatea pe cap de locuitor este semnificativ mai mare, România a alocat în 2023 doar aproximativ 5% din PIB pentru sănătate, sub media europeană de peste 8%, conform datelor Eurostat. Această subfinanțare cronică se reflectă direct în salariile personalului medical și în condițiile de muncă, contribuind la un exod al medicilor și asistenților medicali către țări cu sisteme de sănătate mai bine remunerate și organizate, cum ar fi Germania, Marea Britanie sau Franța.
FSSR solicită factorilor de decizie politică „continuarea consultărilor conform legii, finalizarea analizei de impact şi corectarea proiectului înainte de orice adoptare, astfel încât reforma să nu producă, sub aparenţa unei creşteri, o reducere a veniturilor reale ale celor care asigură funcţionarea sistemului public de sănătate”. Această solicitare subliniază importanța unui dialog real și a unei evaluări temeinice a impactului noii legi. Reprezentanți ai FSSR participă sâmbătă la dialogul social pe tema proiectului noii legi a salarizării, demarat de partidele politice, demonstrând angajamentul sindicatului în găsirea unor soluții viabile.
Federația „Solidaritatea Sanitară” asigură angajații din sănătate că va susține în toate formatele de dialog – inclusiv în cel demarat de partidele politice – protejarea veniturilor aflate în plată și recunoașterea corectă a condițiilor de muncă, a gărzilor, a muncii de noapte și a activității din weekend și din zilele de sărbătoare legală. Această poziție fermă indică determinarea sindicatului de a lupta pentru drepturile membrilor săi. Conform comunicatului, „dacă solicitările FSSR nu sunt respectate, atunci este oportună mobilizarea tuturor angajaților din sănătate la acțiunile de protest”, semnalând o posibilă escaladare a tensiunilor sociale în cazul în care revendicările nu vor fi luate în considerare.
De ce contează
Acest demers al Federației Solidaritatea Sanitară este crucial, deoarece impactează direct stabilitatea și motivarea personalului medical din România. O lege a salarizării care nu respectă principiile echității și nu recunoaște corect munca și riscurile angajaților din sănătate poate duce la o demotivare profundă, la creșterea exodului medicilor și asistenților medicali, și, implicit, la o degradare a serviciilor medicale publice. Asigurarea unor salarii decente și a unor condiții de muncă echitabile este esențială pentru menținerea forței de muncă în sistemul sanitar și pentru garantarea accesului cetățenilor la îngrijiri medicale de calitate. Neglijarea acestor aspecte ar putea avea consecințe grave pe termen lung asupra sănătății publice.
În concluzie, Federația „Solidaritatea Sanitară” rămâne fermă pe poziție, solicitând modificări substanțiale la proiectul legii salarizării pentru a asigura o remunerare corectă și condiții de muncă adecvate personalului medical. Dialogul social este în desfășurare, dar amenințarea cu proteste subliniază gravitatea situației și determinarea sindicatelor de a-și apăra drepturile. Rămâne de văzut dacă Ministerul Muncii și partidele politice vor ține cont de aceste avertismente și vor ajusta proiectul în sensul solicitărilor FSSR. O soluție echitabilă este vitală pentru a preveni o criză în sistemul sanitar și pentru a asigura că angajații din sănătate sunt recompensați corespunzător pentru eforturile lor.
Altfel, sistemul de sănătate românesc riscă să piardă și mai mult personal esențial, cu un impact negativ asupra întregii populații.