Hotărâre judecătorească suspendă proiectul Ministerului Muncii
Federația SANITAS a anunțat miercuri, 22 iulie 2026, că se retrage de la discuțiile privind noua lege a salarizării, programate la Ministerul Muncii, după ce a obținut în instanță suspendarea procedurii proiectului. Decizia Curții de Apel București (CAB) de marți, 21 iulie, care a admis o cerere a Federației SANITAS și a suspendat procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost motivul principal al acestei retrageri. Viorel Hușanu, președintele SANITAS București, a declarat la Digi24 că legea va fi contestată la Curtea Constituțională (CCR) și la organismele internaționale dacă va fi promovată în Parlament în forma actuală, avertizând că aceasta ar reduce veniturile pentru aproximativ 60% dintre angajații din sănătate și asistență socială.
Reprezentanții Federației SANITAS, citați de Agerpres, au transmis ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, că nu vor participa la întâlnirea convocată de Unitatea pentru Dialog Social. Aceștia susțin că își doresc consultări cu un Guvern cu puteri depline, considerând că un executiv demis, așa cum este cel actual, nu are legitimitatea de a adopta politici noi sau proiecte de lege și nici de a le negocia cu partenerii sociali. „Domnule ministru, după cum știți Curtea de Apel București a suspendat orice demers în legătură cu acest proiect de lege, așadar întâlnirea pe care ați propus-o azi nu va putea avea loc”, se arată în răspunsul sindicaliștilor.
Viorel Hușanu a subliniat că negocierile reale au lipsit până acum, descriind întâlnirile anterioare drept simple „discuții” la care au participat aproximativ 50 de persoane într-o oră. El a acuzat Ministerul Muncii că a inițiat această lege fără a avea dreptul, fiind parte a unui guvern interimar. „Am demonstrat cu documente, lucru pe care probabil l-a văzut și instanța, pentru că și acolo am depus documente, că Ministerul Muncii a recunoscut, atât prin declarații, cât și prin documente, că el a inițiat această lege”, a explicat Hușanu, adăugând că acesta a fost motivul contestării în instanță și al victoriei sindicatului.
Liderul SANITAS București a reiterat că, dacă aceeași variantă a legii va fi asumată de parlamentari și trimisă în Parlament, sindicatul va sesiza Curtea Constituțională și organismele internaționale. El a argumentat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu impunea doar adoptarea unei noi legi a salarizării, ci și consultarea reală a partenerilor sociali. „Lipsa dialogului și lipsa negocierilor reprezintă motivul pentru care România riscă să piardă cele peste 700 de milioane de euro”, a avertizat Hușanu, menționând că SANITAS a contestat deja acest aspect la organismele internaționale.
Pe lângă aspectele legale și procedurale, principala nemulțumire a Federației SANITAS față de proiectul legii salarizării este că, în loc să elimine inechitățile din sistemul sanitar, le adâncește. Hușanu a detaliat că legea ar produce scăderi importante de venituri pentru aproximativ 60% din personalul din sănătate și asistență socială. El a explicat că, deși legea stabilește un coeficient și o valoare pentru fiecare medic, un regulament ulterior privind sporurile ar putea permite majorarea salariilor cu până la 15% pentru anumite spitale și categorii de salariați. Însă, pentru a compensa aceste majorări, coeficienții medicilor din spitalele mici ar trebui reduși cu 15%, ceea ce ar duce la scăderi de salarii și venituri pentru aceștia.
Acest scenariu ar crea disparități semnificative între unitățile medicale și categoriile de personal, amplificând frustrările existente într-un sistem deja subfinanțat și suprasolicitat. Conform datelor Eurostat din 2023, România alocă printre cele mai mici procente din PIB pentru sănătate în Uniunea Europeană, aproximativ 5,5%, comparativ cu o medie europeană de peste 9%. Această subfinanțare cronică, combinată cu o nouă lege a salarizării care ar adânci inechitățile, ar putea exacerba exodul personalului medical, o problemă majoră în România, unde peste 15.000 de medici au plecat din țară în ultimul deceniu, conform Colegiului Medicilor din România (2024).
În ciuda deciziei CAB, Ministerul Muncii a anunțat că va ataca hotărârea în recurs, susținând că decizia a fost luată fără ca instituția să fie citată. Ministrul Dragoș Pîslaru și deputatul Ilie Bolojan au declarat că aceeași variantă a legii va fi depusă în Parlament, urmând să fie asumată de parlamentari. Însă, Viorel Hușanu consideră că, chiar și preluat de parlamentari, respectarea tuturor etapelor procedurale ar face dificilă încadrarea în termenul de 31 august prevăzut în PNRR pentru adoptarea legii. Din punctul său de vedere și al avocaților sindicatului, proiectul nu mai poate fi dezbătut în procedură de urgență după decizia instanței, iar termenul de recurs și motivarea hotărârii ar prelungi procesul peste limita impusă de PNRR.
De ce contează
Această dispută pe marginea legii salarizării are implicații majore pentru sistemul de sănătate și asistență socială din România, afectând direct veniturile a zeci de mii de angajați. Blocarea dialogului social și riscul pierderii fondurilor europene din PNRR subliniază o problemă sistemică de guvernanță și consultare. O lege a salarizării care adâncește inechitățile ar putea destabiliza și mai mult un sector deja fragil, ducând la demisii, proteste și o deteriorare a calității serviciilor medicale pentru cetățeni, în contextul unei crize acute de personal.
Concluzie Situația actuală deschide un nou capitol în relația tensionată dintre sindicate și Guvernul interimar pe tema legii salarizării. Următorii pași vor include recursul Ministerului Muncii la decizia CAB și o posibilă sesizare a CCR de către SANITAS. Rămâne de văzut dacă termenul impus de PNRR, 31 august 2026, va mai putea fi respectat și cum va influența această incertitudine politică și juridică procesul legislativ.
Capacitatea României de a accesa fondurile europene și de a implementa reforme esențiale depinde critic de găsirea unui consens și de respectarea procedurilor legale și a dialogului social autentic.