Deficiențe majore și posibile sesizări la CCR
Îccj cere reprezintă subiectul principal al acestui articol. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a intervenit, luni, 27 iulie 2026, solicitând Senatului și Camerei Deputaților să respecte strict Constituția României și normele procesului legislativ în elaborarea și adoptarea proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Demersul preventiv al instanței supreme vine pe fondul identificării unor „serioase probleme de constituționalitate” care afectează atât procedura de inițiere a proiectului, cât și soluțiile legislative propuse.
Potrivit unui comunicat oficial transmis de ÎCCJ, aceste vicii nu pot fi remediate printr-o simplă continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele vizează chiar legalitatea și constituționalitatea etapei inițiale a proiectului. „Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege,” se arată în comunicatul citat de Digi24. Această intervenție subliniază o preocupare profundă a justiției față de modul în care legile fundamentale ale statului sunt respectate în procesul legislativ.
Înalta Curte a atras atenția asupra unor aspecte critice, precum afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești și nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității, precum și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii. Aceste principii sunt piloni ai statului de drept, iar orice abatere de la ele poate avea consecințe grave asupra funcționării instituțiilor și a drepturilor cetățenilor. Un exemplu similar de preocupare pentru independența justiției a fost observat în 2018, când Comisia Europeană, prin raportul MCV, a criticat modificările aduse legilor justiției, subliniind importanța respectării separării puterilor.
Instanța Supremă a avertizat că, în cazul în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR). Această sesizare nu se va limita doar la dispozițiile referitoare la magistrați, ci va viza toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare. Această poziție proactivă a ÎCCJ demonstrează o determinare de a veghea la respectarea Constituției pentru toate categoriile de angajați din sistemul public, nu doar pentru propriul corp profesional.
Pe lângă problemele de constituționalitate semnalate de ÎCCJ, proiectul Legii Salarizării a stârnit nemulțumiri și în rândul sindicatelor. Sindicaliștii din cadrul Alianței SEDLEX au anunțat că, potrivit estimărilor lor, toate categoriile de funcționari publici pe care le reprezintă vor înregistra pierderi salariale substanțiale. Aceste pierderi sunt estimate între 2.000 și 4.000 de lei lunar, o sumă semnificativă pentru bugetele familiilor. Declarația sindicaliștilor, preluată și de HotNews, arată că „îndepărtarea de la principiile echității sociale și diminuarea veniturilor reprezintă un atac direct la stabilitatea personalului din administrație.”
Această situație contrastează puternic cu obiectivele inițiale ale Legii Salarizării Unice din 2017 (Legea nr. 153/2017), care își propunea eliminarea inechităților și asigurarea unei salarizări echitabile și transparente pentru toți angajații din sectorul public. La momentul adoptării, Legea 153/2017 a fost prezentată ca un instrument de modernizare și simplificare a sistemului de salarizare, însă aplicarea sa a generat adesea noi discrepanțe și contestații. Actualul proiect, în loc să corecteze aceste probleme, pare să le agraveze, conform criticilor.
Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025 arăta că salariul mediu net în administrația publică centrală din România era de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce în administrația locală acesta se situa în jurul valorii de 4.800 de lei. Scăderile salariale anticipate de sindicaliști ar reprezenta o reducere de 35% până la 80% din salariul net pentru anumite categorii, ceea ce ar putea duce la o criză de personal și la o scădere a calității serviciilor publice. În comparație, datele Eurostat din 2024 indică o creștere medie anuală a salariilor în sectorul public din Uniunea Europeană de 3,2%, în timp ce în România, propunerile actuale ar duce la o diminuare reală a puterii de cumpărare pentru un număr considerabil de angajați.
Criticile aduse proiectului de lege nu vizează doar aspectele economice, ci și modul în care a fost gestionat procesul legislativ. Lipsa de transparență și consultare publică efectivă, menționată implicit de ÎCCJ prin referirea la „procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege”, a fost o problemă recurentă în legislația românească. O procedură legislativă defectuoasă poate duce la legi neclare, greu de aplicat și, în cele din urmă, la litigii și instabilitate juridică.
**De ce contează**
Această intervenție a Înaltei Curți de Casație și Justiție și criticile sindicatelor sunt cruciale pentru stabilitatea sistemului public din România. O lege a salarizării adoptată cu deficiențe constituționale și fără o consultare adecvată ar putea genera nu doar procese juridice interminabile, ci și o demotivare profundă a personalului din administrație și justiție. Pierderile salariale semnificative ar putea duce la un exod al specialiștilor din sectorul public către cel privat sau chiar în străinătate, afectând grav capacitatea statului de a furniza servicii publice esențiale. Respectarea principiilor constituționale și a echității sociale este fundamentală pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În concluzie, situația actuală privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice este una tensionată și complexă. Pe de o parte, avem avertismentul ferm al Înaltei Curți de Casație și Justiție privind gravele probleme de constituționalitate și procedurală, cu amenințarea sesizării Curții Constituționale. Pe de altă parte, sindicatele din administrație semnalează pierderi salariale substanțiale, anticipând un impact negativ asupra nivelului de trai al funcționarilor publici. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va ține cont de aceste avertismente și va modifica proiectul, sau dacă va risca o criză constituțională și socială, cu posibile blocaje în implementarea legii.
Dialogul constructiv între puterile statului și partenerii sociali este esențial pentru a evita un scenariu cu consecințe negative pe termen lung asupra stabilității și funcționalității administrației publice din România.