Urgență legislativă pentru deficitul de personal medical
Federația Sanitas solicită Parlamentului României să adopte, în regim de urgență, o modificare legislativă esențială pentru sistemul sanitar public. Această inițiativă vizează eliminarea obligativității aprobării prealabile prin memorandum guvernamental pentru angajările în unitățile sanitare, un demers considerat birocratic și ineficient, care agravează deficitul major de personal din spitale, transmite Agerpres.
Președintele Federației Sanitas, Iulian Pope, a subliniat că actualul mecanism este „greoi, birocratic și, de prea multe ori, complet rupt de realitatea din spitale”. El a explicat că procesul de ocupare a posturilor vacante implică un circuit complicat de documente, avize și aprobări între instituții și ministere, ceea ce duce la blocaje și întârzieri de luni întregi, în timp ce necesarul de personal este imediat.
„Nu dorim nici angajări fără limite, nici cheltuieli fără acoperire bugetară. Solicitarea noastră este cât se poate de clară: fiecare unitate sanitară să poată angaja personal în funcție de necesitățile reale de funcționare și în limita bugetului de care dispune, cu respectarea legislației și asumarea responsabilității manageriale”, a declarat Iulian Pope. El a adăugat că este absurd ca un spital, care are nevoie de medici, asistenți, infirmiere sau brancardieri și dispune de resursele financiare necesare, să fie împiedicat să angajeze din cauza unui traseu birocratic interminabil. Această situație compromite calitatea serviciilor medicale, siguranța pacientului și capacitatea de a păstra profesioniștii în sistem.
Deficitul de personal nu este o problemă recentă, ci s-a acumulat de ani de zile și continuă să se agraveze, potrivit comunicatului Sanitas transmis vineri, 24 iulie 2026. Federația a semnalat în repetate rânduri efectele acestei situații: suprasolicitarea personalului existent, dificultatea de a acoperi turele, imposibilitatea acordării concediilor în condiții normale în unele unități, acumularea de ore suplimentare și o presiune constantă asupra celor rămași în sistem. Această criză sistemică, exacerbată de migrația personalului medical către țări europene cu condiții de muncă și salarii mai atractive, pune presiune suplimentară pe sistemul românesc, deja subfinanțat comparativ cu media europeană, unde cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt semnificativ mai mari.
Pentru a ilustra amploarea problemei, Iulian Pope a menționat că pe site-ul Federației Sanitas este disponibil un calculator care evidențiază deficitul de personal, bazat pe datele publice furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Exemplele prezentate sunt grăitoare: Spitalul Județean Mavromati din Botoșani înregistrează un deficit de asistenți medicali de 42%; Spitalul de Psihiatrie de la Jebel (Timiș) are un deficit de infirmieri de 60%; Institutul „Marius Nasta” din București se confruntă cu un deficit de medici de 40,4%, iar Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași are un deficit de brancardieri de 70%. Aceste cifre, valabile pentru anul 2026 conform datelor CNAS, demonstrează că toate categoriile de personal sunt subdimensionate, iar problema este una generală, nu limitată la centrele universitare.
Conform datelor Eurostat din 2023, România aloca aproximativ 5,7% din PIB pentru sănătate, semnificativ sub media Uniunii Europene de peste 9%. Această subfinanțare cronică a contribuit la crearea unui mediu neatractiv pentru profesioniștii din domeniu. De-a lungul anilor, guvernele României au preferat să abordeze problema deficitului de personal prin „excepții, derogări, memorandumuri și soluții temporare”, o abordare pe care Sanitas o consideră ineficientă, deoarece nu a rezolvat problema, ci a acutizat-o.
Federația Sanitas estimează că soluția juridică este la îndemâna Parlamentului și poate fi adoptată chiar în sesiunea extraordinară de la finalul lunii iulie 2026, dacă există voință politică. Această măsură ar simplifica procesul de angajare, permițând spitalelor să răspundă rapid nevoilor, respectând totodată constrângerile bugetare. O astfel de modificare legislativă ar fi în concordanță cu practicile din alte state membre UE, unde unitățile sanitare au o autonomie operațională mult mai mare în gestionarea resurselor umane, sub supravegherea autorităților locale sau regionale, și nu a unui mecanism centralizat și birocratic.
De ce contează
Deblocarea angajărilor în spitale este crucială pentru calitatea serviciilor medicale și siguranța pacienților din România. Un deficit cronic de personal duce la suprasolicitarea medicilor și asistenților, la erori medicale, timpi de așteptare mai mari și, în final, la o scădere a încrederii publicului în sistemul de sănătate. Adoptarea unei soluții legislative rapide ar permite spitalelor să funcționeze la capacitate optimă, să reducă presiunea asupra personalului existent și să ofere îngrijiri adecvate, contribuind la stoparea exodului de personal medical și la creșterea atractivității profesiei în țară.
În concluzie, Federația Sanitas cere o regulă simplă și responsabilă: dacă o unitate sanitară are nevoie de personal și are bani în buget pentru plata acestuia, trebuie să poată face angajări imediat, fără memorandumuri sau luni de așteptare. Această problemă nu mai poate fi amânată. Rămâne de văzut dacă Parlamentul va răspunde solicitării sindicatului și va iniția modificările legislative necesare în sesiunea extraordinară. Lipsa de acțiune ar putea adânci criza de personal, cu repercusiuni grave asupra sănătății publice, în timp ce o intervenție promptă ar putea reprezenta un pas important spre modernizarea și eficientizarea sistemului medical românesc.
Dezbaterile viitoare din legislativ vor fi cruciale pentru determinarea direcției în care se va îndrepta sistemul de sănătate.