Guvernul Bolojan, sub presiunea Parlamentului și a sindicatelor
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că adoptarea întârziată a Legii salarizării riscă să coste România 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația vine în contextul unor tensiuni crescânde între Executiv, Parlament și sindicate, în special după ce Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a lansat o serie de critici dure la adresa Guvernului, acuzând lipsa dialogului social și „incompetența” în gestionarea reformelor. Bolojan a subliniat că proiectul legii salarizării, un jalon esențial în PNRR, este puțin probabil să ajungă la votul final în Parlament săptămâna viitoare, estimând că dezbaterile ar putea fi încheiate la începutul lunii august, într-o nouă sesiune extraordinară.
Premierul a accentuat că PNRR nu este un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României, menționând că în următoarele trei luni țara ar urma să încaseze granturi cumulate de 4,6 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt cruciale pentru consolidarea încrederii partenerilor europeni și pentru finanțarea unor proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzi și căi ferate. Întârzierea adoptării Legii salarizării, care trebuia finalizată încă din 2023 conform angajamentelor inițiale, a fost renegociată cu Comisia Europeană, stabilind un nou termen-limită în august 2026. Bolojan a explicat complexitatea proiectului, care vizează reducerea dezechilibrelor salariale între instituțiile publice fără a diminua veniturile existente, și a reiterat că majorările salariale vor fi corelate cu evoluția economică a țării.
Pe lângă Legea salarizării, agenda Guvernului include și alte proiecte cheie din PNRR, cum ar fi cel privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), precum și proiectul de lege pentru aprobarea acordului de împrumut SAFE, care ar permite României să solicite un avans de 2,5 miliarde de euro. Aceste fonduri ar fi direcționate către ministere pentru finanțarea contractelor deja semnate și a lucrărilor în derulare, inclusiv la autostrăzile din nord-estul României, precum Pașcani-Iași-Ungheni și Pașcani-Suceava-Siret. Un alt proiect important, Codul urbanismului, este în dezbatere, cu perspectiva ca, de la 1 ianuarie 2028, autorizațiile de construire în București să fie eliberate de Primăria Generală. De asemenea, se lucrează la proiecte privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și reglementări pentru proiecte pe hidrogen.
Un punct de controversă major a fost propunerea de eliminare a obligativității publicării declarațiilor de avere în proiectul privind reforma ANI. Premierul Bolojan a indicat UDMR ca fiind inițiatorul acestei propuneri, dar a asigurat că Guvernul va susține în comisiile de specialitate revenirea la forma inițială, prin care declarațiile de avere să fie publicate obligatoriu pe site-ul instituției. Această poziție a Guvernului este esențială pentru transparență și pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR, care vizează consolidarea integrității publice. Decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind secretizarea declarațiilor de avere, explicată anterior de Tudorel Toader, a creat un precedent care ar putea fi invocat în dezbaterile parlamentare, adăugând un strat de complexitate procesului legislativ.
În ceea ce privește Legea salarizării, premierul a evidențiat inechitățile actuale, dând exemplul funcționarilor din Secretariatul General al Guvernului (SGG), ale căror salarii sunt la jumătate față de cele ale specialiștilor din Ministerul Fondurilor Europene. Proiectul vizează creșteri salariale pentru două treimi dintre angajați, în timp ce o treime ar urma să stagneze până la echilibrarea veniturilor. Cheltuielile de personal în sectorul public sunt estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și 174 de miliarde de lei (7,9% din PIB) anul viitor, cifre discutate și cu reprezentanții Comisiei Europene.
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a reacționat vehement, acuzându-l pe premierul Bolojan de dezinformare și lipsa dialogului social. Sindicaliștii susțin că „Familia ocupațională «Justiție» nu a fost chemată NICIODATĂ la consultările tehnice” și că ministrul Muncii, domnul Pîslaru, ar fi transmis informații false. Ei au criticat propunerea de înghețare a salariilor, considerând-o un „amatorism managerial” care descurajează performanța și promovarea profesională, argumentând că Justiția are nevoie de profesioniști înalt calificați. Această poziție reflectă o preocupare mai largă a sindicatelor din educație și a celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, care s-au retras din consultări și au cerut stoparea procedurii de adoptare a legii.
O altă critică a grefierilor vizează argumentul Guvernului privind pierderea fondurilor din PNRR. Ei susțin că banii nu se pierd din cauza salariilor, ci din cauza „incompetenței” Guvernului în gestionarea fondurilor și a jaloanelor ratate. Sindicaliștii afirmă că fondurile din PNRR au fost „înghițite de găurile negre din buget” și folosite pentru a cârpi deficitele curente, nu pentru investiții curate. Mai mult, aceștia acuză Guvernul că vrea să „șteargă cu buretele” drepturile salariale câștigate prin hotărâri judecătorești definitive, ceea ce ar genera un nou val de litigii și cheltuieli pentru stat. Conform datelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sistemul judiciar se confruntă cu un deficit cronic de personal, fiind necesare până la 4.874 de posturi suplimentare de grefieri și asistenți judiciari. Această situație subliniază presiunea existentă asupra personalului și relevanța criticilor sindicale.
Premierul a abordat și alte subiecte, precum situația carburanților, asigurând că nu se estimează probleme de aprovizionare în următoarele două săptămâni, chiar dacă atacurile cu drone au afectat capacitățile de livrare din Kazahstan, principalul furnizor al Rompetrol. Transporturile de combustibil către vestul țării vor avea prioritate pe timpul nopții pentru a evita deficitul. În contextul blocajului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) cauzat de un atac cibernetic, Bolojan a anunțat că datele privind proprietățile nu au fost compromise și că activitatea agenției ar urma să se reia săptămâna viitoare. De asemenea, în Parlament vor avea loc discuții pentru prelungirea termenelor contractelor afectate și protejarea beneficiarilor de TVA redusă.
Situația din sistemul sanitar a fost și ea în atenția premierului, în special în contextul tragediei bebelușului decedat în așteptarea unui loc la ATI. Bolojan a calificat situația drept „regretabilă” și a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate o analiză până luni, pentru a stabili necesarul real de personal. El a arătat că managerii de spital au posibilitatea de a redistribui personalul cu aprobarea Ministerului Sănătății și a subliniat că reforma trebuie să se bazeze pe date concrete, nu pe angajări suplimentare acolo unde există deja exces de personal sau paturi neocupate. Premierul a menționat că, din 193.000 de angajați în sistemul de sănătate, s-a solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, în condițiile în care gradul mediu de ocupare al paturilor este de 65% și cheltuielile de personal reprezintă, în medie, 65% din bugetele spitalelor. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ar fi propus suplimentarea posturilor, dar premierul a declarat că o astfel de propunere nu a ajuns pe masa Guvernului.
**De ce contează**
Adoptarea rapidă și echitabilă a Legii salarizării este vitală pentru stabilitatea economică și socială a României, având un impact direct asupra angajaților din sectorul public și asupra capacității țării de a accesa fonduri europene esențiale. Întârzierile și lipsa dialogului social pot submina încrederea cetățenilor în instituții și pot genera litigii costisitoare. Transparența declarațiilor de avere și gestionarea eficientă a crizelor cibernetice și de aprovizionare cu carburanți sunt, de asemenea, cruciale pentru funcționarea statului de drept și securitatea economică. Eșecul în implementarea reformelor PNRR ar putea duce la pierderea unor sume semnificative, afectând investițiile în infrastructură, sănătate și educație, și perpetuând inechitățile sistemice.
Situația politică actuală, cu un guvern interimar, adaugă un strat de incertitudine, limitând capacitatea Executivului de a opera rectificări bugetare sau modificări legislative ample. Premierul Bolojan a respins un interimat al Guvernului până la sfârșitul anului, subliniind necesitatea unei soluții politice stabile cât mai curând posibil. El a avertizat că instabilitatea politică și lipsa unor politici clare pot duce la o retrogradare a României la categoria „junk” de către agențiile de rating, deși indicatorii economici din prima jumătate a anului 2026 sunt în linie cu obiectivele asumate. Astfel, capacitatea României de a-și respecta angajamentele europene și de a asigura bunăstarea cetățenilor depinde de deblocarea rapidă a proceselor legislative și de restabilirea unui dialog constructiv între toate părțile implicate, atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar și sindical.
Orice intervenție legislativă, cum ar fi reducerea TVA sau a accizei la carburanți, trebuie analizată cu atenție pentru a evita efecte nedorite asupra pieței, a avertizat premierul, subliniind că modificările de lege pot fi făcute doar în Parlament.