Acord politic sub presiune, sindicate critice
Negocierile privind noua lege a salarizării în România se prelungesc, necesitând încă „una sau două săptămâni” de discuții tehnice între partidele coaliției, a declarat vineri consilierul prezidențial Radu Burnete. Acesta a subliniat importanța proiectului și a făcut apel la sindicate să participe la dialogul organizat de Ministerul Muncii, deși recunoaște că nu există garanții ferme privind adoptarea legii în termenul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Radu Burnete a explicat, după participarea la evenimentul „Romania India Business Forum”, că ultima reuniune a reprezentanților partidelor a concluzionat necesitatea unor discuții tehnice suplimentare, atât la nivel politic, cât și cu familiile ocupaționale vizate. „La ultima discuţie, concluzia unanimă a fost că mai sunt necesare discuţii tehnice şi între partide şi la nivelul Ministerului Muncii cu anumite familii ocupaţionale şi că este un proiect mult prea important ca partidele să se grăbească”, a afirmat Burnete, citat de Digi24. El a adăugat că, în cazul unui compromis, proiectul ar putea fi depus într-o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, posibil la începutul lunii august, după cum anticipase și premierul interimar Ilie Bolojan.
Complexitatea legii, care vizează peste un milion de salariați din sectorul public, face negocierile dificile, dar Burnete a respins ideea unui blocaj. „Nu cred că este vorba de un blocaj, e o lege foarte complicată”, a spus consilierul prezidențial, conform HotNews. Procesul nu a fost reluat de la zero, ci se bazează pe acordul politic încheiat în luna mai de cele patru partide, prin care s-au angajat să promoveze un singur proiect de lege, încadrat într-un plafon de opt miliarde de lei. Ministerul Muncii a avut rolul de a centraliza discuțiile cu diversele familii ocupaționale, însă decizia finală privind forma proiectului aparține partidelor.
Cu toate acestea, există diferențe semnificative de abordare. PSD, prin vocea ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că nu va vota o lege care „aduce austeritate și sărăcește românii”, criticând vehement anumite prevederi. Grindeanu a declarat explicit că PSD „NU va vota NICIODATĂ o lege a salarizării care aduce austeritate și sărăcește românii, o lege care distruge atât sistemul de sănătate, cât și pe cel de educație!”. El a enumerat o serie de aspecte inacceptabile, precum plafonarea sporurilor la 20% pe ordonator de credite, care ar afecta direct personalul medical din ATI și Urgențe, cu pierderi estimate între 3.000 și 4.000 de lei pe lună pentru un medic specialist și între 1.500 și 2.000 de lei pentru o asistentă medicală. De asemenea, PSD se opune salariului de 4.557 de lei net pentru profesorii debutanți și plafonării la aproximativ 7.100 de lei net pentru profesorii la final de carieră, precum și eliminării indemnizației de doctor, de dirigenție sau a sporului de suprasolicitare neuropsihică.
Grindeanu a criticat și mecanismul propus, prin care orice „mărire” viitoare s-ar scădea dintr-o diferență tranzitorie, ceea ce ar însemna „înghețarea salariilor profesorilor pe termen nedeterminat”. Aceste poziții contrastează cu declarația premierului interimar Ilie Bolojan, care a afirmat că proiectul elaborat de Ministerul Muncii nu prevede diminuarea veniturilor niciunui angajat din sistemul public. Această divergență majoră între partidele coaliției ridică semne de întrebare serioase asupra capacității de a ajunge la un consens.
Burnete a subliniat că negocierile dintre partide trebuie finalizate înainte ca forma finală a proiectului să fie discutată cu reprezentanții angajaților. El a făcut apel la sindicate să participe la dialogul organizat de Ministerul Muncii, deși unele sindicate din sănătate au transmis deja că nu mai merg la negocieri, nemulțumite de propunerile inițiale. Consilierul prezidențial a avertizat că, dacă partidele nu reușesc să ajungă la un compromis, România riscă să nu aibă o nouă lege a salarizării, ceea ce ar atrage consecințe negative, inclusiv pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, o sumă crucială pentru dezvoltarea țării.
Legea salarizării unitare în sectorul public este un angajament cheie asumat de România în cadrul PNRR, cu termen de implementare inițial până la finalul anului 2023, ulterior prelungit. Obiectivul principal este eliminarea inechităților salariale și crearea unui sistem transparent și echitabil. Actuala lege, Legea nr. 153/2017, a generat numeroase disfuncționalități și nemulțumiri, în special prin introducerea unor sporuri neuniforme și prin aplicarea diferențiată a grilelor de salarizare. Comparația cu alte state membre UE arată că România se confruntă cu o fragmentare salarială semnificativă în sectorul public, cu diferențe mari între categorii profesionale și instituții, ceea ce afectează moralul angajaților și calitatea serviciilor publice. De exemplu, în țări precum Germania sau Franța, sistemele de salarizare sunt mult mai standardizate și transparente, cu grile salariale clare și o proporție mai mică a sporurilor în totalul veniturilor.
De ce contează
Această lege este vitală nu doar pentru echitatea salarială a peste un milion de angajați publici, ci și pentru stabilitatea economică a României și relația cu Uniunea Europeană. Eșecul adoptării sale ar bloca accesul la fonduri europene esențiale prin PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro, și ar perpetua inechitățile care generează frustrare și migrație a forței de muncă calificate, în special în sănătate și educație. O lege coerentă ar putea opri exodul de specialiști și ar asigura servicii publice de calitate, consolidând încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Perspectivele pentru adoptarea legii salarizării rămân incerte. Deși Radu Burnete a indicat posibilitatea unei sesiuni extraordinare în august, dezacordurile fundamentale, în special cele exprimate de PSD, sugerează că un compromis rapid este dificil de atins. Dacă partidele nu reușesc să depășească aceste divergențe și să ajungă la un acord politic, riscul de a pierde fonduri europene și de a prelungi inechitățile salariale este major.
Rămâne de văzut dacă apelul la dialog al consilierului prezidențial va fi suficient pentru a debloca situația și a asigura un parcurs legislativ eficient, mai ales în contextul în care sindicatele sunt deja nemulțumite de direcția negocierilor.