Sindicaliștii denunță lipsa consultării și promisiuni neonorate
Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial a lansat vineri, 24 iulie 2026, o serie de acuzații vehemente la adresa lui Ilie Bolojan, președintele Comisiei de Salarizare, și a lui Dragoș Pîslaru, europarlamentar și raportor pentru PNRR. Grefierii susțin că Bolojan minte atunci când afirmă că s-a consultat cu toți partenerii sociali pe marginea noii Legi a Salarizării, denunțând o lipsă totală de dialog real și o ignorare a revendicărilor lor. "Minciuna are picioare scurte, domnilor Bolojan și Pîslaru!", a transmis sindicatul într-un mesaj public, citat de Digi24, subliniind frustrarea profundă a membrilor săi.
Această confruntare nu este una izolată, ci se înscrie într-un șir mai lung de tensiuni între grefieri și autorități pe tema salarizării și a condițiilor de muncă. Sindicaliștii reclamă, în esență, că promisiunile făcute în contextul reformelor din Justiție și al fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu au fost respectate. Ei se întreabă retoric: "Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan? Propaganda se stinge, dezastrul rămâne", un mesaj repetat de patru ori vineri, conform HotNews, indicând o situație cronică de nemulțumire. Această acuzație vizează direct gestionarea fondurilor PNRR, sugerând că beneficiile așteptate de sistemul judiciar nu se materializează.
Unul dintre principalele puncte de discordanță este așa-numita "matematică de Bihor", expresie folosită de sindicat pentru a descrie modul în care, în opinia lor, calculele salariale prezentate de Bolojan duc la o "virgulă în Justiție", adică la inechități și scăderi salariale pentru anumite categorii de personal. Președintele Comisiei de Salarizare, Ilie Bolojan, a declarat în repetate rânduri că procesul de elaborare a legii a inclus consultări ample cu toate părțile interesate, inclusiv sindicatele. Cu toate acestea, Sindicatul Dicasterial contestă vehement veridicitatea acestor afirmații, susținând că orice discuție a fost superficială și nu a ținut cont de propunerile lor concrete.
Situația grefierilor reflectă o problemă mai largă din sistemul public românesc, unde Legea Salarizării Unice din 2017 (Legea 153/2017) a generat numeroase controverse și inechități, în loc să le rezolve. Deși scopul legii era de a uniformiza și corecta discrepanțele salariale, implementarea sa a fost adesea criticată pentru că a creat noi decalaje și a generat frustrări, în special în sectoare cheie precum sănătatea și justiția. Un studiu al Consiliului Fiscal din 2023 arăta că impactul bugetar al Legii Salarizării a fost subestimat inițial, iar aplicarea sa a fost fragmentată, ceea ce a dus la o creștere necontrolată a cheltuielilor cu personalul în unele domenii, în timp ce altele au rămas subfinanțate.
În context european, România se confruntă cu presiuni considerabile pentru reformarea sistemului judiciar și eficientizarea cheltuielilor publice, mai ales prin intermediul PNRR. Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în 2021, alocă sume semnificative pentru modernizarea justiției, inclusiv digitalizare și îmbunătățirea infrastructurii. Însă, grefierii argumentează că aceste fonduri nu se traduc în condiții de muncă mai bune sau salarii decente pentru ei, ci sunt direcționate către alte priorități sau gestionate ineficient. Ei pun întrebarea: "Cine pierde de fapt banii din PNRR?", sugerând că lipsa de transparență și dialog afectează direct personalul esențial pentru buna funcționare a instanțelor.
Criticile Sindicatului Dicasterial sunt susținute de argumente privind importanța grefierilor în actul de justiție. Ei nu sunt doar simpli funcționari, ci un pilon esențial fără de care ședințele de judecată nu ar putea avea loc, dosarele nu ar fi administrate corect, iar comunicarea cu publicul ar fi îngreunată. O statistică a Ministerului Justiției din 2024 arată că volumul de muncă al grefierilor a crescut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani, în timp ce numărul de personal a rămas relativ constant, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația și cu responsabilitățile sporite. Această situație generează un sentiment de subevaluare și demotivează personalul, afectând calitatea serviciilor judiciare.
În replică la acuzațiile sindicatului, reprezentanții Comisiei de Salarizare și ai Ministerului Muncii au declarat, în trecut, că procesul de consultare este continuu și că se fac eforturi pentru a găsi soluții echitabile în cadrul constrângerilor bugetare. Cu toate acestea, grefierii insistă că aceste "eforturi" nu se materializează în măsuri concrete care să le îmbunătățească situația. Ei amenință cu noi forme de protest dacă revendicările lor nu vor fi luate în considerare, subliniind că "nu mai acceptăm să fim bătaia lor de joc". Această poziție fermă indică o escaladare a conflictului, cu potențiale repercusiuni asupra funcționării sistemului judiciar.
De ce contează
Situația grefierilor este un barometru al sănătății sistemului judiciar românesc și al modului în care autoritățile gestionează dialogul social și fondurile europene. Nemulțumirile lor afectează direct eficiența justiției, putând duce la întârzieri în soluționarea dosarelor și la o scădere a încrederii publice. Lipsa de consultare reală și promisiunile neonorate subminează credibilitatea instituțiilor și pot genera instabilitate socială, cu impact asupra statului de drept și a percepției României la nivel european, în special în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
În absența unui dialog constructiv și a unor soluții concrete la revendicările grefierilor, este probabil ca tensiunile să continue și să se intensifice. Următorii pași ar putea include noi proteste, greve sau chiar acțiuni în instanță pentru drepturi salariale. Rămâne de văzut dacă autoritățile, în frunte cu Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, vor alege să reia un dialog autentic cu Sindicatul Dicasterial sau dacă vor persista în abordarea actuală.
De asemenea, modul în care fondurile PNRR destinate justiției vor fi gestionate și dacă vor ajunge să beneficieze și de personalul auxiliar va fi un indicator crucial al angajamentului României față de reformele europene.