Preferințele electorale în Republica Moldova
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu, își menține poziția de lider în preferințele electoratului din Republica Moldova pentru viitoarele alegeri parlamentare, conform unui sondaj IMAS realizat între 10 și 20 iunie 2026 și citat de news.ro. Cu toate acestea, în contextul unei posibile interdicții constituționale pentru Maia Sandu de a candida pentru un al treilea mandat prezidențial, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a devenit o surpriză majoră, clasându-se pe primul loc în opțiunile pentru Președinție.
Potrivit datelor IMAS, 20,6% dintre respondenți ar vota PAS în alegerile parlamentare. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) se situează pe locul al doilea cu 14,9% din intențiile de vot, urmat de Partidul „Democrația Acasă” cu 10,2%. Aceste cifre subliniază o fragmentare a scenei politice, dar și o consolidare a PAS în fața altor formațiuni, chiar dacă nu atinge majoritatea absolută. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1015 respondenți, cu vârste de peste 18 ani, fiind reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, excluzând Transnistria, și are o marjă de eroare de ±3,1%.
Situația devine mai complexă în privința alegerilor prezidențiale. La întrebarea directă privind votul pentru Președinție, în ipoteza în care Constituția nu i-ar permite Maiei Sandu un al treilea mandat, Igor Dodon a fost indicat de 13,9% dintre cei chestionați. Această cifră îl plasează în fruntea listei de candidați alternativi. Pe locurile următoare se clasează Vasile Costiuc, președintele Partidului „Democrația Acasă”, cu 9,9%, Renato Usatîi (Partidul Nostru) cu 7,2%, Alexandr Stoianoglo cu 6,6%, și Igor Grosu (PAS) cu 6,5%. Este notabil că aproape un sfert dintre respondenți (24,1%) nu au știut sau nu au dorit să răspundă la această întrebare, indicând o incertitudine semnificativă în rândul electoratului privind alternativele la Maia Sandu.
Această incertitudine reflectă o problemă mai largă a clasei politice moldovenești de a genera lideri puternici și credibili, capabili să mobilizeze electoratul în absența figurilor dominante. Deși Constituția Republicii Moldova, conform articolului 80, limitează numărul mandatelor prezidențiale la două consecutive, o interpretare precisă a situației Maiei Sandu, care a fost aleasă în 2020 și 2024, ar putea genera dezbateri juridice intense. Experții constituționali din Chișinău, citați anterior de Moldpres, au subliniat că orice tentativă de modificare a Constituției pentru a permite un al treilea mandat ar fi privită cu scepticism și ar putea întâmpina rezistență semnificativă.
Contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și de aspirațiile europene ale Republicii Moldova, influențează puternic percepțiile electorale. PAS a capitalizat pe discursul pro-european și pe reformele inițiate, având sprijinul tacit al Uniunii Europene. Pe de altă parte, PSRM, cu un discurs mai pragmatic și uneori pro-rus, încearcă să recâștige teren, în special pe fondul nemulțumirilor sociale legate de costul vieții și de reformele percepute ca fiind dificile. Prezența lui Igor Dodon în fruntea preferințelor pentru prezidențiale, în ciuda problemelor sale juridice anterioare, demonstrează o anumită nostalgie sau o căutare de stabilitate în rândul unei părți a electoratului, care ar putea fi deziluzionată de ritmul lent al schimbărilor promise.
Comparativ cu alegerile parlamentare din 2021, unde PAS a obținut 52,8% din voturi și 63 de mandate, sondajul actual arată o scădere a sprijinului pentru partidul de guvernământ. Această eroziune, deși nu critică, sugerează o nevoie de ajustare a strategiilor politice și de o comunicare mai eficientă cu cetățenii. În 2021, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, din care face parte PSRM, a obținut 27,17% din voturi, iar datele IMAS din 2026 indică o ușoară creștere a intențiilor de vot pentru socialiști, consolidându-și poziția de principală forță de opoziție. Această dinamică reflectă o pendulare a electoratului moldovean între vectorul pro-european și cel tradițional, cu influențe rusești.
**De ce contează**
Rezultatele acestui sondaj sunt cruciale pentru viitorul politic al Republicii Moldova, indicând o posibilă reconfigurare a puterii. Scăderea sprijinului pentru PAS în parlamentare și ascensiunea lui Igor Dodon în prezidențiale ar putea duce la o coabitare dificilă sau la necesitatea unor alianțe post-electorale complexe. Această incertitudine poate afecta stabilitatea politică și, implicit, parcursul european al țării, într-un moment geopolitic sensibil. Pentru cetățeni, rezultatele pot însemna schimbări în prioritățile guvernamentale, de la politica externă la cea socială și economică, influențând direct calitatea vieții și direcția strategică a statului.
În perspectiva viitoare, se anticipează o campanie electorală intensă, atât pentru parlamentare, cât și pentru prezidențiale. Partidul Acțiune și Solidaritate va trebui să-și mobilizeze susținătorii și să-și clarifice strategia în absența Maiei Sandu ca potențial candidat prezidențial. Pe de altă parte, forțele de opoziție, în special PSRM, vor încerca să capitalizeze pe nemulțumirile existente și pe incertitudinea generată de situația constituțională a președintei. Dezbaterile privind interpretarea Constituției și posibilitatea unui referendum pentru a clarifica situația mandatelor prezidențiale ar putea domina agenda publică, adăugând un strat suplimentar de complexitate pe scena politică moldovenească.
Rămâne de văzut cum se vor poziționa ceilalți actori politici și dacă vor apărea noi figuri capabile să influențeze semnificativ echilibrul de forțe.