Sondaj IMAS: Majoritatea moldovenilor resping unirea cu România

Un recent sondaj realizat de IMAS, publicat joi, 23 iulie 2026, relevă că peste jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota împotriva unirii cu România, în cazul unui referendum pe această temă. Mai exact, 54% dintre respondenți ar vota „împotrivă”, în timp ce doar 33% s-ar pronunța în favoarea unirii. Aceste date subliniază o reticență persistentă față de unire, în ciuda legăturilor istorice și culturale profunde dintre cele două state românești.

Studiul, comandat de Independent News și realizat în perioada 10-20 iunie 2026, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, excluzând regiunea transnistreană. Marja de eroare a sondajului este de ±3,1%, conferind credibilitate rezultatelor. Interviurile au fost efectuate la domiciliile respondenților, atât în limba română, cât și în rusă, de către o rețea de 33 de operatori IMAS, asigurând o acoperire lingvistică adecvată diversității populației.

Pe lângă opțiunea privind unirea, sondajul a explorat și alte preferințe geopolitice ale cetățenilor moldoveni. În ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, 48% ar vota „pentru”, în timp ce 34% s-ar opune. Acest rezultat indică un sprijin majoritar, dar nu copleșitor, pentru parcursul european al țării. În contrast, aderarea la NATO se bucură de un sprijin mult mai scăzut, cu doar 24% dintre respondenți pro-aderare și 58% împotrivă, reflectând o neutralitate pronunțată și o influență istorică a retoricii anti-NATO în regiune. Aceste cifre, citate de Digi24 și Libertatea, demonstrează o diferență clară între percepția UE și cea a NATO în rândul populației moldovenești.

O altă constatare semnificativă este dorința unei politici externe „echilibrate” a Chișinăului. Aproape jumătate dintre cei chestionați (49%) consideră că Republica Moldova ar trebui să mențină o orientare echilibrată „atât cu Rusia, cât și cu europenii”. Doar 29% ar dori o politică pro-europeană, în timp ce 12% ar prefera o orientare pro-Rusia. Procentul celor care susțin o politică „pro-unire cu România” este de doar 5%, conform ambelor surse media, ceea ce indică o nișă restrânsă de susținători ai acestei opțiuni în contextul priorităților geopolitice actuale.

Percepția influenței Rusiei în Republica Moldova este, de asemenea, împărțită. 40% dintre respondenți consideră influența Rusiei „foarte puternică” sau „destul de puternică”, în timp ce 52% o percep ca fiind „foarte slabă” sau „destul de slabă”. Această divergență de percepție ar putea reflecta diferențe demografice sau regionale, precum și impactul narațiunilor mediatice divergente. De exemplu, în regiunile cu o populație majoritar rusofonă, influența Moscovei ar putea fi resimțită mai puternic, spre deosebire de zonele preponderent românofone.

Contextul istoric al relației dintre România și Republica Moldova este marcat de unirea din 1918 și de separarea forțată ulterioară. Deși România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1991, iar relațiile bilaterale sunt extinse, inclusiv prin numeroase proiecte de infrastructură și programe culturale, ideea unirii politice rămâne sensibilă. Potrivit unui studiu Eurobarometru din 2024, sprijinul pentru integrarea europeană în statele candidate din Balcanii de Vest și Republica Moldova a crescut constant, dar fără a atinge niveluri similare cu cele din statele membre UE, unde media sprijinului pentru UE depășește 60-70%.

Experți în relații internaționale, precum Radu Magdin de la Expert Forum, au subliniat în trecut că prioritățile imediate ale Republicii Moldova sunt consolidarea statului de drept, lupta împotriva corupției și alinierea la standardele europene, aspecte care ar putea precede discuțiile despre o eventuală unire. Sondajul IMAS confirmă că cetățenii moldoveni pun accentul pe echilibru și pe integrarea europeană, mai degrabă decât pe unire, ca soluție imediată pentru viitorul țării.

De ce contează

Aceste rezultate sunt cruciale pentru înțelegerea direcției geopolitice a Republicii Moldova și pentru formularea unor politici externe coerente atât de către București, cât și de către Bruxelles. Ele demonstrează că, în ciuda eforturilor diplomatice și a legăturilor culturale, sentimentul unionist nu este majoritar în Republica Moldova. Pentru România, datele sugerează necesitatea unei abordări pragmatice, axate pe sprijinirea parcursului european al Chișinăului și pe consolidarea instituțiilor, mai degrabă decât pe promovarea directă a unirii. Pentru Uniunea Europeană, sondajul evidențiază un sprijin robust pentru aderare, dar și provocarea de a contracara influența rusă și de a gestiona așteptările unei populații care își dorește echilibru.

În concluzie, sondajul IMAS oferă o imagine nuanțată a aspirațiilor cetățenilor Republicii Moldova. Deși există un sprijin considerabil pentru integrarea europeană, opțiunea unirii cu România este respinsă de majoritate, iar o orientare echilibrată între Est și Vest este preferată de aproape jumătate dintre respondenți. Aceste tendințe sugerează că viitorul Republicii Moldova va fi modelat de o combinație complexă de factori interni și externi, cu accent pe consolidarea suveranității și pe dezvoltarea economică în context european.

Rămâne de văzut cum vor influența aceste preferințe politicile guvernamentale de la Chișinău și modul în care partenerii externi, inclusiv România și UE, își vor adapta strategiile pentru a răspunde acestor realități complexe.