Percepții publice privind unirea, UE și NATO
Un sondaj de opinie recent realizat de IMAS în Republica Moldova, în perioada 10-20 iunie 22026, indică o opoziție semnificativă față de o eventuală unire cu România. Potrivit datelor publicate, 54% dintre cetățenii moldoveni chestionați ar vota împotriva unirii dacă ar fi organizat un referendum pe această temă, în timp ce doar 33% s-ar pronunța în favoarea unui astfel de demers. Aceste cifre, citate de News.ro și Digi24, subliniază o tendință constantă în ultimii ani, în ciuda ajutoarelor masive acordate de România Republicii Moldova.
Studiul IMAS, realizat la comanda Independent News pe un eșantion de 1015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (excluzând Transnistria), relevă și alte aspecte importante ale percepției publice. Marja de eroare a sondajului este de ±3,1%. Interviurile au fost efectuate la domiciliile respondenților de către 33 de operatori IMAS, în limbile română și rusă.
În ceea ce privește orientarea geopolitică, aproape jumătate dintre respondenți (49%) susțin o politică externă „echilibrată, atât cu Rusia, cât și cu europenii”. Această proporție este semnificativ mai mare decât cea a celor care optează pentru o orientare pro-europeană (29%) sau pro-rusă (12%). Interesant este că doar 5% dintre participanții la sondaj ar prefera o politică „pro-unire cu România”, o scădere notabilă față de procentul celor care ar vota pentru unire într-un referendum direct, potrivit Digi24.
Susținerea pentru aderarea la Uniunea Europeană este mai ridicată decât cea pentru unirea cu România, dar totuși divizată. 48% dintre cei intervievați ar vota „pentru” aderarea la UE, în timp ce 34% s-ar opune. Aceasta indică o preferință pentru integrarea europeană ca stat independent, mai degrabă decât prin unirea cu România. Comparativ, în 2023, un sondaj realizat de Barometrul Opiniei Publice (BOP) arăta o susținere de aproximativ 55% pentru aderarea la UE, sugerând o ușoară fluctuație a percepțiilor publice.
Pe de altă parte, aderarea la NATO rămâne o opțiune minoritară și este respinsă categoric de majoritatea populației. 58% dintre respondenți au declarat că ar vota „împotrivă” aderării Republicii Moldova la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce doar 24% s-ar pronunța în favoarea acesteia. Această reticență față de NATO este adânc înrădăcinată în contextul istoric și al statutului de neutralitate al Republicii Moldova, consfințit prin Constituție, precum și al influenței rusești în regiune.
Percepțiile privind influența Rusiei în Republica Moldova sunt împărțite. 40% dintre respondenți consideră că aceasta este „foarte puternică” sau „destul de puternică”, în timp ce 52% o evaluează drept „foarte slabă” sau „destul de slabă”. Această divergență de opinii reflectă complexitatea relațiilor geopolitice ale țării și polarizarea societății moldovenești, unde influența mediatică rusească este încă semnificativă, în ciuda eforturilor autorităților de a contracara propaganda.
Este important de notat că aceste rezultate apar într-un context în care România a oferit asistență financiară și logistică substanțială Republicii Moldova în ultimii ani, inclusiv donații de vaccinuri, sprijin pentru infrastructură și asistență energetică. De exemplu, în 2021, România a furnizat Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru proiecte strategice. Cu toate acestea, se pare că aceste gesturi de solidaritate nu se traduc automat într-o creștere a sentimentului unionist, indicând că percepțiile identitare și geopolitice sunt mai complexe și adesea independente de beneficiile economice imediate.
De ce contează
Aceste date sunt cruciale pentru înțelegerea dinamicii politice și sociale din Republica Moldova, în special în contextul aspirațiilor sale europene și al relației cu România. Ele demonstrează că, deși există un sprijin pentru integrarea în Uniunea Europeană, conceptul de unire cu România nu este majoritar, iar neutralitatea și o politică externă echilibrată rămân preferate de o mare parte a populației. Aceasta influențează deciziile guvernamentale de la Chișinău și București, modelând strategiile de comunicare și de dezvoltare a relațiilor bilaterale și europene.
În viitor, este de așteptat ca dezbaterile privind orientarea geopolitică a Republicii Moldova să continue, în special în contextul alegerilor viitoare și al evoluțiilor regionale. Rezultatele acestui sondaj sugerează că partidele politice pro-europene vor trebui să-și calibreze mesajele pentru a sublinia beneficiile integrării europene fără a forța o agendă unionistă, care nu are susținerea majorității.
De asemenea, relația cu Rusia și percepția influenței acesteia vor rămâne factori determinanți în peisajul politic moldovenesc, necesitând o abordare diplomatică echilibrată și o comunicare strategică clară din partea autorităților de la Chișinău și a partenerilor săi occidentali.