Amenzi și suspendări de permis pentru șoferii români și în Grecia

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Șoferii români care călătoresc în Grecia riscă amenzi de 350 de euro și suspendarea permisului pentru 30 de zile dacă nu opresc motorul în tuneluri, conform noului Cod Rutier elen, pentru a preveni acumularea de gaze de eșapament. Această măsură, alături de sancțiuni similare în alte țări europene pentru ralantiul prelungit, subliniază o preocupare comună pentru poluare și siguranță. În paralel, în România, autoritățile folosesc tehnologii avansate, cum ar fi monitorizarea din elicopter, pentru a sancționa abateri grave de la regulile de circulație, așa cum a fost cazul unui șofer din Cluj amendat pentru depășiri neregulamentare.

EN

Brief

Romanian drivers in Greece face a 350 euro fine and a 30-day license suspension if they don't turn off their engines in tunnels, according to the new Greek Road Code, aimed at reducing exhaust gas accumulation. This measure, alongside similar idling rules in other European countries, highlights a common concern for pollution and safety. Meanwhile, in Romania, authorities use advanced technology, like helicopter surveillance, to penalize serious traffic offenses, as seen with a Cluj driver fined for illegal overtakes.

Amenzi și suspendări de permis pentru șoferii români și în Grecia
Sursa foto: evz.ro

Reguli stricte pentru ralanti și depășiri periculoase

Șoferii români care călătoresc în Grecia riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi de 350 de euro și suspendarea permisului pentru 30 de zile, dacă nu opresc motorul vehiculului în cazul unei opriri prelungite în tuneluri. Această măsură, stipulată în articolul 33 din noul Cod Rutier elen, vizează reducerea acumulării de gaze de eșapament în spațiile închise, unde pot afecta grav sănătatea participanților la trafic, potrivit informațiilor publicate de publicațiile românești, citând surse grecești precum carandmotor.gr. "În cazul unei opriri prelungite, conducătorii auto sunt obligați să oprească motorul vehiculului", se arată în legislația elenă, o prevedere esențială pentru siguranța în tuneluri.

Această reglementare subliniază o preocupare europeană mai largă privind poluarea și siguranța rutieră. De altfel, și în România, autoritățile intensifică monitorizarea comportamentului șoferilor, utilizând inclusiv tehnologie avansată. Un exemplu recent este cazul unui șofer din Cluj-Napoca, surprins de un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI (IGAv) în timp ce efectua trei depășiri neregulamentare pe DN1-E60. Acesta a fost sancționat cu amenzi de 3.892,50 lei și i-a fost suspendat dreptul de a conduce pentru 180 de zile, conform IPJ Cluj. Polițiștii clujeni au transmis un semnal de alarmă, subliniind că "o depășire neregulamentară poate avea consecințe ireversibile" și au reamintit importanța respectării marcajelor și indicatoarelor rutiere.

Problema funcționării motorului la ralanti este una controversată în rândul șoferilor. Mulți cred, în mod eronat, că oprirea și repornirea motorului consumă mai mult combustibil decât menținerea acestuia pornită. Jurnaliștii greci, citați de presa românească, infirmă această teorie, explicând că, dacă mașina rămâne la ralanti mai mult de 30 de secunde, consumul de carburant poate depăși cantitatea utilizată pentru o oprire și o repornire. Consumul exact variază în funcție de modelul vehiculului și tipul de motorizare. Pe lângă aspectul economic, funcționarea prelungită la ralanti generează mai multe reziduuri decât utilizarea normală, putând afecta componente interne ale motorului, catalizatorul și filtrul de particule. De asemenea, proprietățile uleiului de motor se pot reduce mai rapid, impunând o schimbare anticipată.

Emisiile poluante reprezintă un alt motiv major pentru aceste restricții. Gazele de evacuare, inclusiv dioxidul de carbon, pot afecta atât pasagerii vehiculului, mai ales dacă geamurile sunt deschise, cât și persoanele aflate în apropiere. Riscul este amplificat în spații închise, cum ar fi tunelurile, unde aerul circulă mai greu și gazele se pot acumula rapid, devenind un pericol real pentru sănătate. Cantitatea de noxe variază de la un automobil la altul, dar orice motor termic produce emisii chiar și în staționare. Un comentator online, Acull, a subliniat că "e normal să oprești motorul când staționezi în tunel. Nu doar că e interzis, dar e periculos pentru sănătate atunci când se adună multe gaze în tunel."

Grecia nu este singura țară europeană cu reglementări stricte privind ralantiul inutil. În Italia și Franța, șoferii nu pot staționa cu motorul pornit mai mult de circa 10 secunde, în Austria limita este de aproximativ 20 de secunde, iar în Germania de circa 40 de secunde. Nerespectarea acestor praguri poate atrage amenzi cuprinse între 20 și 750 de euro, în funcție de legislația locală și specificul situației. În Spania, mai multe orașe au introdus amenzi pentru menținerea motorului pornit fără motiv, deși nu există o regulă unică la nivel național, fiecare municipalitate putând stabili propriile restricții și valori ale sancțiunilor pentru reducerea poluării.

Pe de altă parte, în România, abaterile grave de la regulile de circulație, precum depășirile peste linia dublă continuă, sunt sancționate cu suspendarea permisului de conducere pentru 60 de zile. În cazul în care o astfel de manevră duce la producerea unui accident cu pagube materiale, perioada de suspendare se majorează la 90 de zile. Aceste măsuri reflectă o tendință europeană de a impune reguli mai stricte pentru a crește siguranța rutieră și a reduce poluarea, având un impact direct asupra șoferilor, inclusiv a turiștilor români care călătoresc în străinătate. Utilizarea elicopterelor pentru monitorizare, așa cum s-a întâmplat la Cluj, demonstrează angajamentul autorităților române de a utiliza toate mijloacele disponibile pentru a descuraja comportamentele periculoase în trafic.

De ce contează

Aceste reglementări sunt cruciale pentru siguranța publică și protecția mediului. Pentru șoferii români, înțelegerea și respectarea acestor legi, atât în țară, cât și în străinătate, este esențială pentru a evita sancțiuni costisitoare și pentru a contribui la un trafic mai sigur și un aer mai curat. Ignorarea regulilor privind ralantiul în tuneluri, de exemplu, nu doar că atrage amenzi semnificative și pierderea permisului, dar expune și la riscuri grave de sănătate din cauza acumulării de gaze toxice. Conștientizarea impactului asupra mediului și a siguranței celorlalți participanți la trafic trebuie să primeze, transformând fiecare șofer într-un actor responsabil al ecosistemului rutier.

Pe viitor, este de așteptat ca tot mai multe țări europene să adopte sau să înăsprească legislația privind funcționarea inutilă a motorului la ralanti, în contextul eforturilor Uniunii Europene de a reduce emisiile de carbon și de a îmbunătăți calitatea aerului. De asemenea, monitorizarea traficului prin mijloace avansate, precum elicopterele și dronele, va deveni probabil o practică tot mai des întâlnită pentru a combate abaterile rutiere grave. Șoferii ar trebui să se informeze constant despre modificările legislative, în special înainte de a călători în alte țări, pentru a evita situații neplăcute și pentru a contribui la un mediu rutier mai sigur și mai responsabil.

Autoritățile române, prin instituții precum IGAv și IPJ, vor continua să desfășoare acțiuni de control pentru a descuraja comportamentul iresponsabil în trafic, menținând presiunea pe respectarea normelor rutiere.