Încep pregătirile pentru punerea în siguranță a structurii
La nouă luni de la explozia devastatoare cauzată de o acumulare de gaze, care a zguduit un bloc de locuințe de pe Calea Rahovei din București la 17 octombrie 2025, Primăria Capitalei a anunțat că săptămâna trecută a fost predat amplasamentul constructorului desemnat pentru lucrările de punere în siguranță. Această etapă marchează un pas crucial către stabilizarea imobilului și, în cele din urmă, revenirea locatarilor evacuați. „Săptămâna trecută am predat amplasamentul, iar constructorul se pregătește pentru a începe punerea în siguranță a blocului din Rahova, unde a avut loc explozia la gaze”, au declarat reprezentanții municipalității, subliniind angajamentul instituției de a gestiona situația.
Un moment cheie în pregătirea intervenției a avut loc miercuri, 22 iulie 2026, când proiectantul a efectuat o inspecție detaliată a clădirii folosind o dronă. Această metodă modernă a permis examinarea atentă a fațadelor și chiar a interiorului apartamentelor afectate, conform informațiilor furnizate de Primăria Municipiului București (PMB). Imaginile obținute sunt esențiale pentru finalizarea proiectului tehnic de punere în siguranță a imobilului, un pas necesar înainte de emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Această abordare digitală este menită să accelereze procesul de evaluare structurală și să asigure precizia intervențiilor viitoare.
Întârzierile semnificative în demararea lucrărilor au generat frustrare în rândul locatarilor și au stârnit întrebări publice. Potrivit PMB, aceste întârzieri au fost cauzate de o serie de factori. În primul rând, lipsa ofertanților la primele două licitații pentru execuția lucrărilor a prelungit procesul de selecție a constructorului. În al doilea rând, a fost necesar acordul tuturor proprietarilor, o procedură adesea complexă în cazul blocurilor de locuințe cu multiple unități. Nu în ultimul rând, au existat etape tehnice și judiciare care au trebuit parcurse înainte de obținerea autorizației de construire și de începerea efectivă a intervenției.
Un obstacol suplimentar a apărut în luna iunie 2026, când expertul judiciar a solicitat efectuarea unor săpături suplimentare în jurul blocului, necesare pentru ancheta penală în curs. Această cerință a restricționat accesul proiectantului pe șantier, întârziind continuarea proiectării. Pe lângă aceste aspecte, au fost necesare și lucrări premergătoare, cum ar fi înlocuirea unei conducte de gaze afectate și executarea branșamentelor provizorii de apă și energie electrică, indispensabile pentru organizarea șantierului. Contractul pentru lucrările de punere în siguranță a fost semnat abia în luna mai 2026, după aproape șapte luni de la incident.
Explozia din 17 octombrie 2025, provocată de o acumulare de gaze, a afectat zeci de apartamente și a dus la evacuarea imediată a locatarilor. Primăria Municipiului București a intervenit rapid, asigurând inițial cazarea persoanelor evacuate în hoteluri. Ulterior, municipalitatea a suportat chiria pentru familiile relocate în apartamente închiriate pe piața liberă. Până în prezent, aproximativ 115.000 de euro au fost plătiți din bugetul local pentru chiria celor 43 de familii evacuate. Consiliul General al Municipiului București a aprobat, în două etape, fonduri în valoare totală de patru milioane de lei, destinate nu doar cazării și chiriilor, ci și altor măsuri de sprijin pentru persoanele afectate. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 800.000 de euro la cursul actual, demonstrează un efort financiar considerabil din partea autorităților locale.
Comparativ cu situații similare din Uniunea Europeană, unde răspunsul autorităților în caz de calamități structurale este adesea rapid și bine coordonat prin fonduri de urgență și mecanisme de sprijin social, cazul din Rahova evidențiază complexitatea birocratică și administrativă din România. În țări precum Germania sau Franța, procesele de evaluare și reconstrucție sunt adesea accelerate de sisteme de asigurare obligatorie și de o legislație mai permisivă în situații de urgență. În România, obținerea acordului tuturor proprietarilor și parcurgerea multiplelor etape de licitație pot prelungi semnificativ termenele, așa cum s-a întâmplat și în cazul blocului din Rahova, unde a fost nevoie de nouă luni doar pentru a ajunge la etapa pregătitoare a lucrărilor.
Mai mult, un aspect important este necesitatea unei expertize tehnice judiciare, care, deși esențială pentru stabilirea cauzelor și responsabilităților, poate întârzia intervențiile de urgență. Această dualitate între necesitatea investigației și urgența reabilitării locuințelor reprezintă o provocare constantă. Criticii sistemului subliniază că, deși PMB afirmă că „nu am stat! Am făcut tot ce a ținut de noi încă din primul moment”, durata procesului indică deficiențe structurale în capacitatea administrativă de a gestiona rapid crizele, mai ales în contextul riscului seismic ridicat al Bucureștiului. Faptul că au fost necesare două licitații fără succes înainte de a semna un contract demonstrează o lipsă de atractivitate pentru constructori sau o subestimare inițială a complexității proiectului.
### De ce contează
Situația blocului din Rahova este relevantă pentru mii de bucureșteni care locuiesc în clădiri cu risc seismic sau în imobile vechi. Întârzierile în reabilitarea acestui bloc, chiar și după o explozie devastatoare, subliniază vulnerabilitățile sistemului administrativ românesc în gestionarea situațiilor de criză și în implementarea rapidă a proiectelor de consolidare. Costurile semnificative suportate de municipalitate pentru chirii demonstrează presiunea financiară asupra bugetului local, presiune care ar putea fi redusă printr-un proces decizional și de execuție mai eficient. Acest caz servește drept un avertisment privind necesitatea accelerării programelor de consolidare și a simplificării procedurilor în fața unor potențiale dezastre, mai ales în contextul riscului seismic al Capitalei.
### Concluzie
Predarea amplasamentului constructorului și inspecția cu drona reprezintă pași importanți, dar tardivi, în procesul de reabilitare a blocului din Rahova. Următorul pas crucial este emiterea ordinului de începere a lucrărilor, care ar trebui să marcheze demararea efectivă a intervențiilor de punere în siguranță. Rămâne de văzut cât va dura execuția propriu-zisă a lucrărilor și când vor putea locatarii să se întoarcă în apartamentele lor. Acest caz subliniază necesitatea unei reforme a procedurilor de achiziție publică și a cadrelor legislative pentru situații de urgență, astfel încât astfel de procese să poată fi gestionate cu o mai mare celeritate și eficiență pe viitor.
Transparența continuă și comunicarea cu locatarii sunt esențiale pentru a reconstrui încrederea și a asigura un parcurs fără noi întârzieri.