Fostul ministru al Apărării respinge ofertele lui Zelenski
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, a anunțat joi, 23 iulie 2026, că nu va accepta nicio altă funcție guvernamentală în afara celei pe care a deținut-o anterior. Această declarație, preluată de Reuters, agravează criza politică din Ucraina, într-un moment crucial al războiului cu Rusia. Demiterea surprinzătoare a lui Fedorov, în cursul acestei luni, a provocat proteste publice rare în timp de război, determinându-l pe președintele Volodimir Zelenski să-l înlocuiască pe comandantul-șef al armatei ucrainene, un general nepopular, cu un comandant mai tânăr și respectat.
Președintele Zelenski a confirmat joi că i-a oferit lui Fedorov mai multe alte funcții, inclusiv pe cea de viceprim-ministru pentru inovare în domeniul apărării, dar nu a indicat intenția de a-l numi din nou la conducerea Ministerului Apărării. Refuzul categoric al lui Fedorov intensifică presiunea asupra lui Zelenski, în condițiile în care protestatarii i-au acordat un ultimatum până vineri pentru a-l reinstala pe tânărul de 35 de ani, creditat cu eforturi semnificative de „curățare” a Ministerului Apărării de corupție.
Mii de demonstranți s-au adunat la Kiev și în alte orașe, pe parcursul săptămânii trecute, pentru a-și exprima nemulțumirea față de ceea ce ei percep ca fiind o lipsă de transparență și comunicare din partea lui Zelenski în privința procesului său decizional. Potrivit unei surse familiare cu situația, discuțiile dintre președinte și Fedorov sunt încă în desfășurare, existând speranța că „vor mai discuta” pentru a găsi o soluție.
Într-o declarație adresată jurnaliștilor, Mîhailo Fedorov a subliniat că doar funcțiile de președinte al țării, de șef al armatei și de ministru al Apărării dețin capacitatea de a „influența efectiv cursul războiului”. El a adăugat că „nicio altă funcție nu deține autoritatea efectivă de a combate corupția din domeniul achizițiilor, de a finaliza transformarea armatei, de a planifica și executa operațiuni asimetrice împotriva inamicului”. Această poziție fermă a fost salutată de organizatorul protestelor, Dmîtro Koziatînski, un veteran militar, care a declarat joi că Fedorov „a făcut ceea ce trebuia”, rămânând consecvent. Pe platforma X, Koziatînski a pledat pentru impunerea numirii lui Fedorov și a cerut „reforme în Ministerul Apărării!”.
Această criză politică survine într-un moment extrem de delicat pentru Ucraina, care se luptă să preia inițiativa strategică împotriva Rusiei, confruntându-se simultan cu atacuri militare neîncetate pe front și cu atacuri aeriene devastatoare asupra zonelor urbane. Contextul este complicat de necesitatea unei stabilități interne, mai ales în raport cu aliații occidentali care monitorizează atent capacitatea Ucrainei de a gestiona resursele și de a implementa reforme. Corupția, o problemă sistemică în Ucraina, a fost o preocupare majoră a partenerilor internaționali, iar Fedorov era perceput ca un reformator credibil în acest domeniu. De exemplu, indicele de percepție a corupției din 2023, publicat de Transparency International, plasa Ucraina pe locul 104 din 180 de țări, o îmbunătățire față de anii precedenți, dar încă departe de standardele Uniunii Europene, unde media este semnificativ mai bună.
Noul comandant-șef al armatei ucrainene, generalul Mîhailo Drapatîi, numit marți de președintele Zelenski, se confruntă cu sarcina dificilă de a gestiona un front extins și o penurie de efective, aspecte critice într-un conflict de uzură. În plus, analiștii subliniază importanța ca Drapatîi să construiască relații solide și eficiente între comanda armatei și Ministerul Apărării, o instituție esențială pentru logistică și achiziții. Această structură duală, unde ministrul Apărării este o figură civilă responsabilă de politicile și resursele militare, în timp ce comandantul-șef este responsabil de operațiunile militare, necesită o coordonare impecabilă, mai ales în timp de război. Orice disfuncționalitate la vârful acestor instituții poate avea repercusiuni directe asupra eficacității efortului de război. În comparație, statele membre NATO, cum ar fi Polonia sau România, au stabilit structuri clare de comandă și control civil-militar, menite să asigure coeziunea și eficiența în gestionarea apărării naționale, evitând astfel blocaje instituționale.
De ce contează
Această criză politică are implicații profunde pentru Ucraina și pentru sprijinul internațional. Refuzul lui Fedorov de a accepta o altă funcție subminează încrederea publică și riscă să destabilizeze efortul de război, mai ales în contextul presiunilor interne și externe pentru reforme anticorupție. Incapacitatea de a rezolva rapid această situație poate afecta moralul trupelor, eficiența achizițiilor militare și, implicit, capacitatea Ucrainei de a respinge agresiunea rusă. De asemenea, partenerii occidentali, care oferă sprijin financiar și militar masiv, urmăresc cu atenție stabilitatea politică și angajamentul față de reforme, orice semnal de instabilitate putând influența viitoarele ajutoare.
Situația actuală deschide mai multe întrebări esențiale. Va ceda Zelenski presiunilor publice și îl va reinstala pe Fedorov la Ministerul Apărării, sau va încerca să găsească o altă soluție care să satisfacă atât cerințele reformatorilor, cât și propriile viziuni politice? Ce impact va avea această instabilitate politică asupra relațiilor cu aliații occidentali și asupra ritmului livrărilor de armament crucial? De asemenea, rămâne de văzut cum va reuși noul comandant-șef, Mîhailo Drapatîi, să-și consolideze autoritatea și să asigure coordonarea necesară între Ministerul Apărării și comanda armatei în acest climat tensionat.
Rezolvarea rapidă și eficientă a acestei crize este vitală pentru unitatea și rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse.