Fostul președinte cere respectarea Constituției
Fostul președinte Traian Băsescu i-a cerut public președintelui Nicușor Dan să grăbească desemnarea celui de-al treilea candidat la funcția de prim-ministru, subliniind că actuala criză politică poate fi rezolvată prin aplicarea strictă a Constituției. Declarațiile lui Băsescu, făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV și preluate de News.ro, vin în contextul unei paralizii guvernamentale prelungite și al eșecului a două nominalizări anterioare, Eugen Tomac și Adrian Veștea.
Potrivit lui Băsescu, președintele Nicușor Dan „este în afara Constituției” prin solicitarea sa ca partidele să garanteze în avans cele 233 de voturi necesare în Parlament pentru învestirea unui guvern. „Nu există nici o literă de Constituție care să formuleze această exigență. Nu există nici o literă de Constituție care să-i dea președintelui dreptul de a transfera responsabilitatea desemnării”, a explicat fostul șef de stat. El a catalogat cerința drept „ridicolă” și o „eschivă politică”, amintind că votul real din Parlament, și nu promisiunile politice, este singura garanție validă.
România se confruntă cu o criză politică profundă începând cu 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, demitând Guvernul Bolojan după 11 luni de la învestire – un număr identic cu cel care a dus la demiterea premierului Florin Cîțu în octombrie 2021. Ulterior, PNL a anunțat trecerea în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a promis un „nou Guvern într-un termen rezonabil”.
Consultările formale de la Palatul Cotroceni, inițiate pe 18 mai și încheiate pe 4 iunie, au dus la nominalizarea lui Eugen Tomac, un premier tehnocrat. Deși Constituția îi acorda 10 zile pentru a veni în Parlament cu programul de guvernare, atât PNL, cât și USR au anunțat că nu-l sprijină. În consecință, pe 14 iunie, Tomac și-a depus mandatul.
Situația s-a complicat odată cu a doua propunere, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL la acea dată. Această nominalizare a fost făcută de Nicușor Dan fără a informa conducerea PNL, la cererea președintelui, ceea ce a generat tensiuni. Pe 22 iunie, Guvernul Veștea a picat în Parlament cu doar 189 de voturi favorabile, mult sub cele 233 necesare, demonstrând fragilitatea acordurilor politice pre-vot.
Fostul președinte Băsescu a subliniat că, în ciuda temerilor societății civile și ale partidelor, un al doilea refuz în Parlament nu declanșează automat alegeri anticipate. „Este o opțiune pe care o are președintele, dar o opțiune care creează presiune asupra parlamentarilor să voteze responsabil când e vorba despre formarea unui nou guvern. Președintele poate să meargă pe urmă și cu a treia, și cu a patra propunere de prim-ministru. Nu-l obligă nimeni să dea curs procedurii de alegeri anticipate după cea de-a doua cădere în Parlament”, a explicat el, contestând astfel interpretarea larg răspândită care vede alegerile anticipate ca pe o consecință inevitabilă.
Această perspectivă este crucială, deoarece subliniază responsabilitatea președintelui în continuarea demersurilor constituționale, fără a se ascunde în spatele unor cerințe neprevăzute de legea fundamentală. O analiză a practicii constituționale europene arată că, deși alegerile anticipate pot fi o soluție în blocaje politice severe, multe state membre ale Uniunii Europene, precum Germania sau Spania, au mecanisme care permit președintelui sau șefului statului să continue nominalizările până la găsirea unei majorități, evitând costurile și instabilitatea generate de scrutine repetate.
Președintele Nicușor Dan, pe 23 iunie, la o zi după eșecul lui Veștea, a început noi consultări cu partidele. PSD a propus pe Sorin Grindeanu, președintele partidului, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Siegfried Mureșan. În acest context, președintele a insinuat că Ilie Bolojan, premierul demis, ar fi incoerent în declarații, împiedicând formarea unui guvern „plin”. Pe 13 iulie, o nouă rundă de discuții la Cotroceni nu a adus niciun rezultat, iar pe 16 iulie, Nicușor Dan s-a arătat iritat de întrebările jurnaliștilor privind tergiversarea procesului.
Băsescu a criticat direct această atitudine, afirmând că „este mai sănătos să-ți asumi o soluție dată de Constituție, decât una de genul celor asumate de domnul președinte: să ceară partidelor să-i dea o nominalizare care sigur face cvorumul de trecere în Parlament”. El a reiterat că președintele nu poate obține garanții de vot „decât după ce Parlamentul votează”, folosind chiar exemplul eșecurilor Tomac și Veștea pentru a demonstra volatilitatea promisiunilor politice.
De ce contează
Declarațiile fostului președinte Traian Băsescu sunt esențiale pentru clarificarea procedurilor constituționale într-o perioadă de incertitudine politică. Prin demontarea ideii că alegerile anticipate sunt inevitabile și prin critica adusă cerinței neconstituționale de garantare a voturilor, Băsescu aduce o perspectivă de responsabilitate instituțională. Aceasta ar putea debloca procesul de formare a guvernului, obligând președintele să acționeze conform legii fundamentale și să nu mai tergiverseze, oferind stabilitate într-o țară care are nevoie de un executiv funcțional pentru a gestiona provocările economice și sociale.
În concluzie, presiunea publică și politică asupra președintelui Nicușor Dan de a acționa rapid și constituțional este în creștere. Rămâne de văzut dacă șeful statului va ține cont de aceste avertismente și va propune în cel mai scurt timp un al treilea candidat la funcția de prim-ministru, conform procedurii constituționale, fără condiționări prealabile. Capacitatea României de a depăși această criză depinde de respectarea strictă a legii fundamentale și de voința actorilor politici de a găsi un consens, chiar și fragil, pentru stabilitatea guvernamentală.
Fără o soluție rapidă, riscul de a adânci blocajul și de a afecta încrederea publică în instituții este semnificativ.