Blocaj politic și legea salarizării în impas
Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a criticat joi, la Digi24, atitudinea președintelui Nicușor Dan în procesul de formare a unui nou guvern, declarând că aceasta „este în afara Constituției”. Zegrean a subliniat că președintele „trebuie să forțeze formarea guvernului”, deoarece medierea sa „s-a epuizat”, iar termenele constituționale pentru aceste demersuri sunt foarte scurte. Această declarație vine în contextul unui blocaj politic prelungit și al dificultăților privind adoptarea legii salarizării, un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În opinia lui Augustin Zegrean, președintele are inițiativa de a desemna un premier, iar dacă Parlamentul nu validează propunerile în 60 de zile, poate dizolva legislativul. „Cred că s-a epuizat orice drum pe această direcție. Drumul pe care se merge acum nu-l duce la țintă”, a afirmat Zegrean, referindu-se la lipsa de progres în formarea unui executiv stabil. El a adăugat că partidele politice cunosc deja, de aproximativ două luni, preferințele de vot pentru o nouă formulă guvernamentală, sugerând că tergiversările actuale sunt nejustificate. Această perspectivă este susținută și de fostul președinte Traian Băsescu, care, potrivit unor declarații citate de presă, a acuzat pe Nicușor Dan că „inventează articole din Constituție și face un abuz”, considerând că există trei actori responsabili pentru blocajul politic actual.
Pe lângă criza guvernamentală, România se confruntă și cu un blocaj major în privința legii salarizării, o reformă cheie asumată prin PNRR, care trebuia adoptată inițial în 2023. După multiple amânări și renegocieri cu Comisia Europeană, noul termen-limită a fost stabilit pentru august 2026. Cu toate acestea, legea este din nou în impas, după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului la solicitarea Federației Sanitas. Ilie Bolojan, premierul interimar, a confirmat joi seară, într-o conferință de presă, că legea salarizării nu este finalizată și este puțin probabil să fie dezbătută în sesiunea extraordinară a Parlamentului programată pentru săptămâna viitoare, sugerând că ar putea fi necesară o altă sesiune.
Zegrean a explicat că, deși Guvernul este principalul inițiator legislativ, orice parlamentar are dreptul de a propune un proiect de lege, chiar și preluând textul „din ziar”. De asemenea, populația poate iniția legi, dar acest proces este „foarte complicat”, necesitând 500.000 de semnături. Fostul judecător CCR a speculat că motivul pentru care parlamentarii nu avansează cu reforma salarizării este „nehotărârea” și lipsa de încredere reciprocă. El a subliniat că dacă o lege este respinsă într-o sesiune, nu mai poate fi reintrodusă în aceeași sesiune, ceea ce complică și mai mult situația actuală. „Sunt prea mulți care-s supărați pe legea asta, pe fostul prim-ministru, actualul prim-ministru demisionar”, a adăugat Zegrean, menționând că liberalii ar dori să o susțină, dar ceilalți nu mai vor să se alieze.
În contextul discuțiilor despre sesiuni extraordinare ale Parlamentului pentru adoptarea proiectelor importante, Zegrean a precizat că numărul acestora nu este limitat, putând fi convocate „câte vor, în fiecare zi”. Cu toate acestea, el nu crede că acest lucru va schimba fundamental situația, deoarece problemele de fond persistă. Atribuțiile președintelui în legătură cu legiferarea se limitează la promulgarea sau restituirea legilor către Parlament pentru reexaminare, precum și la sesizarea Curții Constituționale, nu la legiferarea efectivă. În ceea ce privește o posibilă suspendare a președintelui, Zegrean a descurajat această opțiune, amintind de cele două suspendări din timpul mandatului lui Traian Băsescu, ambele respinse de populație. „Românii sunt foarte ciudați și nervoși în politică. Eu știu asta. Eu am făcut și politică și am fost și senator, deputat și de toate. Românul spune 'te-am ales să conduci țara, nu să mă întrebi pe mine ce să faci'”, a conchis el.
Blocajul politic actual, cu o lege a salarizării esențială pentru PNRR în impas și o criză guvernamentală prelungită, are implicații directe asupra stabilității economice și sociale a României. Nerespectarea jaloanelor PNRR, cum ar fi adoptarea legii salarizării până în august 2026, poate duce la pierderea fondurilor europene, estimate la miliarde de euro, esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și reformele structurale. Această situație generează incertitudine pentru cetățeni și investitori, afectând capacitatea țării de a implementa politici publice eficiente și de a asigura o bună guvernanță.
Pe termen scurt, este de așteptat ca presiunile interne și externe, inclusiv din partea Comisiei Europene, să crească pentru deblocarea situației politice și legislative. Discuțiile despre o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru legea salarizării și apelurile la respectarea Constituției sugerează o intensificare a negocierilor între partide. Rămâne de văzut dacă președintele va adopta o abordare mai fermă, așa cum sugerează Zegrean, sau dacă partidele vor reuși să ajungă la un consens pentru a forma un guvern stabil și a adopta reformele necesare.
Întrebarea fundamentală este dacă actorii politici vor prioritiza interesul național în fața disputelor partizane, pentru a evita consecințe economice și sociale grave.