Criza politică se adâncește la Kiev după remaniere
Fedorov refuză reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a cărui demitere săptămâna trecută a stârnit proteste ample, a insistat joi, 23 iulie 2026, să fie reinstalat pe poziția sa anterioară, refuzând orice altă funcție oferită în urma unei întâlniri cu președintele Volodimir Zelenski. Această decizie amplifică tensiunile politice de la Kiev, pe fondul unei remanieri guvernamentale și a unor divergențe strategice privind desfășurarea războiului împotriva Rusiei.
„Sunt recunoscător președintelui pentru toate opțiunile care mi-au fost oferite (…) Nu voi accepta nicio altă funcție decât cea de ministru al Apărării”, a declarat Fedorov, citat într-un comunicat după întâlnirea cu Zelenski, o poziție confirmată și de Agerpres, care citează AFP, și de Le Figaro. Această declarație subliniază refuzul său categoric de a face compromisuri, considerând că doar postul de ministru îi oferă autoritatea necesară pentru a continua reformele începute. Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost demis săptămâna trecută în cadrul unei remanieri ordonate de Zelenski, după doar șase luni de mandat.
Fedorov a explicat că „Niciun alt rol nu conferă autoritatea efectivă necesară pentru a combate corupția în achizițiile publice, a transforma cu succes armata, a planifica și desfășura operațiuni asimetrice împotriva inamicului și a elimina cultura minciunii și a iresponsabilității din cadrul sistemului”. Această acuzație directă de corupție și ineficiență în sistemul militar, venită de la un fost ministru, este o critică severă la adresa guvernării și a instituțiilor de apărare. El a subliniat că, în viziunea sa, în Ucraina există doar trei funcții care pot influența decisiv cursul războiului: președintele, ministrul Apărării și comandantul-șef al Forțelor Armate.
Principalul punct de divergență al lui Fedorov a fost strategia militară. El a dezvăluit că a intrat în conflict cu fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, pe tema abordării războiului. Fedorov pledează pentru utilizarea pe scară largă a noilor tehnologii, în special a dronelor, pentru a spori semnificativ capacitățile armatei și a reorganiza forțele, adoptând o abordare „AIR-LAND-ECONOMY” care vizează protejarea spațiului aerian, menținerea liniei frontului și lovirea economiei Rusiei. În contrast, Sîrski a susținut o abordare mai tradițională a războiului, bazată pe metode clasice de luptă. Această disensiune strategică a culminat cu înlocuirea lui Sîrski marți, 21 iulie 2026, cu mult mai popularul Mihailo Drapatîi, fostul comandant al forțelor interarme, potrivit ambelor surse.
Postul de ministru al Apărării, lăsat vacant de Fedorov, a fost acordat interimar lui Evgheni Khmara (sau Ievhen Hmara, conform altor transliterări), un oficial al serviciilor de securitate fără experiență politică anterioară. Această numire provizorie, alături de înlocuirea lui Sîrski, face parte din remanierea guvernamentală inițiată de președintele Zelenski, care a inclus și demisia Guvernului condus de Iulia Svîrîdenko. Parlamentul ucrainean nu a votat încă aceste schimbări, și, conform informațiilor actuale, nu este programată nicio sesiune în acest sens, ceea ce lasă situația ministerială într-un echilibru precar.
Demiterea lui Fedorov, care era popular în rândul populației, a stârnit proteste semnificative la Kiev și în alte orașe, manifestanții cerând reintegrarea sa în guvern. Susținătorii săi au anunțat planuri pentru noi demonstrații în Ucraina, subliniind sprijinul public de care se bucură fostul ministru. Această presiune populară adaugă un strat suplimentar de complexitate crizei politice, forțând președinția să navigheze între necesitatea unei conduceri stabile în timp de război și nemulțumirile publice.
Contextul regional arată că Ucraina, confruntată cu agresiunea rusă din 2022, se află într-un moment critic, în care eficiența militară și coeziunea politică sunt esențiale. În 2023, cheltuielile militare ale Ucrainei au reprezentat aproximativ 37% din PIB, conform datelor SIPRI, o creștere masivă de la 3.2% în 2021. Această dependență de finanțare și echipamente externe, alături de presiunea constantă de a demonstra eficiență în luptă, face ca orice schimbare la vârful ministerului Apărării să fie extrem de sensibilă. Comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est, care își modernizează armatele într-un ritm rapid (de exemplu, Polonia a alocat peste 3% din PIB pentru apărare în 2024), subliniază importanța strategică a reformelor propuse de Fedorov.
De ce contează
Această criză ministerială este profund relevantă pentru capacitatea Ucrainei de a continua efortul de război. Refuzul lui Fedorov de a accepta altă funcție și insistența sa asupra postului de ministru al Apărării, combinată cu protestele populare, semnalează o fisură majoră în echipa de conducere a Ucrainei. Stabilitatea la vârful ministerului Apărării este crucială pentru coordonarea asistenței internaționale, implementarea strategiilor militare și menținerea moralului trupelor. Orice instabilitate la acest nivel poate fi percepută ca o slăbiciune de către Rusia și poate afecta încrederea partenerilor occidentali, punând în pericol livrările de arme și sprijinul financiar esențial.
În concluzie, situația rămâne incertă. Fără o sesiune parlamentară programată pentru a valida noile numiri, și cu presiunea publică în creștere, președintele Zelenski se confruntă cu o decizie dificilă. Fie cedează cererilor lui Fedorov și ale susținătorilor săi, fie riscă o criză politică prelungită care ar putea submina încrederea în guvern într-un moment crucial pentru țară. Întrebarea este dacă președintele va prioritiza unitatea internă și voința populară sau va menține deciziile de remaniere, cu riscul de a adânci diviziunile.
Pe termen scurt, noi proteste sunt așteptate, iar pe termen lung, rezolvarea acestei situații va influența nu doar strategia militară a Ucrainei, ci și percepția internațională asupra stabilității sale politice.