Dezbatere aprinsă despre prioritățile bugetare
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), a reacționat dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind cheltuielile din sistemul sanitar, acuzându-l că subestimează criza de personal și subfinanțarea cronică. Într-o postare publicată pe platforma Facebook joi, 23 iulie 2026, Rogobete a subliniat că România alocă sănătății cel mai mic procent din Produsul Intern Brut (PIB) dintre toate statele Uniunii Europene, contrazicând percepția că salariile personalului medical ar fi prea mari și ar trebui reduse. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețile românilor!”, a declarat Alexandru Rogobete, conform ambelor surse analizate, evidențiind dezacordul său fundamental cu abordarea premierului interimar.
Reacția lui Rogobete vine după ce Ilie Bolojan a oferit explicații privind solicitările de deblocare a posturilor din sănătate, afirmând că este necesară o analiză a cheltuielilor de personal din spitale, dat fiind că multe unități au cheltuieli cu personalul peste media națională. Această poziție a fost interpretată de fostul ministru ca o continuare a ideii de reducere a veniturilor angajaților din domeniu. Rogobete susține că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit alarmant de peste 36.000 de angajați, iar îmbunătățirea serviciilor medicale este imposibilă fără măsuri concrete de suplimentare a personalului. El a criticat vehement logica economiilor prin tăieri salariale, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea, nu nivelul cheltuielilor salariale, care sunt deja scăzute comparativ cu media europeană.
Alexandru Rogobete a menționat că i-a transmis personal lui Ilie Bolojan, în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține o diminuare cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit fostului ministru, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja în deficit cronic de personal. „V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri”, a reiterat Rogobete, citat de ambele publicații, subliniind că prioritatea ar trebui să fie investiția în capitalul uman și optimizarea proceselor, nu austeritatea în detrimentul personalului.
Un exemplu concret al consecințelor subfinanțării și lipsei de personal, adus în discuție de Rogobete, este situația celor 13 centre de radiologie construite, care nu pot funcționa la capacitate maximă din cauza lipsei specialiștilor. Această problemă este direct legată de nivelul de salarizare neatractiv și de dificultățile de recrutare, care determină medicii să evite aceste posturi. Conform datelor Eurostat din 2024, România se află constant sub media europeană la numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație. De exemplu, în 2023, România avea aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie UE de peste 3,9, iar numărul de asistenți medicali era de circa 6,5 la 1.000 de locuitori, mult sub media europeană de peste 8,5. Această discrepanță contribuie la epuizarea personalului existent și la migrația forței de muncă medicale către alte țări din UE, unde condițiile salariale și de muncă sunt superioare.
Fostul ministru a mai adăugat că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale din cauza blocajelor și a subfinanțării. Această situație paradoxală, în care există personal calificat dar nu și posturi disponibile sau condiții atractive, agravează deficitul de personal, în special în zonele rurale și în spitalele mici. Criticile lui Rogobete la adresa politicilor guvernamentale sunt susținute de argumente economice și sociale, punând accent pe impactul negativ pe termen lung asupra sănătății publice. Abordarea premierului interimar, percepută ca una axată pe tăieri bugetare, este considerată de Rogobete ca fiind nocivă și capabilă să producă efecte grave asupra pacienților și calității serviciilor medicale.
În finalul mesajului său, Alexandru Rogobete i-a solicitat lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră dăunătoare pentru sistemul de sănătate și a lansat un apel direct la demisie: „Domnule Bolojan, ca tânăr de 35 de ani, vă rog, eliberați România! Plecați acasă!”. Această retorică directă subliniază tensiunile politice și diferențele de viziune asupra modului în care ar trebui gestionat un sector vital precum sănătatea. Deși unele comentarii la articolele care au relatat evenimentul, precum cel din AICI, sugerează că Bolojan nu ar fi lăsat țara fără bani și că cererile de salarii mari ar fi nerealiste fără finanțare, perspectiva lui Rogobete se concentrează pe ineficiența alocării și pe risipa din sistem, nu pe lipsa totală a fondurilor, argumentând că economiile reale se fac prin management eficient, nu prin reducerea veniturilor personalului esențial.
De ce contează
Această dezbatere publică este crucială deoarece pune în lumină provocările sistemice ale sănătății românești: subfinanțarea cronică, deficitul de personal și eficiența cheltuirii fondurilor publice. Modul în care aceste probleme sunt abordate influențează direct accesul cetățenilor la servicii medicale de calitate și capacitatea României de a-și menține medicii și asistenții medicali în țară. Deciziile politice în acest domeniu au un impact direct asupra calității vieții și sănătății publice, mai ales în contextul unei populații îmbătrânite și a unei presiuni crescânde asupra sistemului sanitar, demonstrând că dezbaterea nu este doar una politică, ci una cu consecințe reale pentru fiecare cetățean.
Pe termen scurt, este de așteptat ca această polemică să continue, cu posibile presiuni crescânde asupra Guvernului interimar pentru a clarifica strategia pe termen mediu și lung în domeniul sănătății. Rămâne de văzut dacă apelul la demisie al lui Rogobete va avea ecou sau dacă Ilie Bolojan va veni cu o replică detaliată la acuzațiile de subfinanțare și management defectuos. Pe termen lung, lipsa unor soluții coerente și sustenabile pentru deficitul de personal și subfinanțare ar putea adânci criza din sistemul medical românesc, ducând la o deteriorare și mai accentuată a serviciilor medicale și la o migrație crescută a specialiștilor.
O reformă reală necesită nu doar deblocarea posturilor, ci și o strategie integrată de finanțare, recrutare și retenție a personalului, alături de modernizarea infrastructurii și eliminarea risipei.