Apel pentru reformarea sistemului de îngrijire a vârstnicilor
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a salutat public, într-o scrisoare oficială adresată Primului Ministru al României, intervenția DIICOT la presupusele azile neautorizate operate de Viorel Pașca în localitatea Dumbrava, județul Bihor. Această operațiune, descrisă de unele surse ca fiind „militarizată”, a stârnit reacții puternice în spațiul public, inclusiv furia unei mari părți a populației, potrivit Digi24.
În scrisoarea publicată pe site-ul Consiliului Europei și semnalată printr-un comunicat al DIICOT, Comisarul O’Flaherty a cerut o investigare minuțioasă a deceselor survenite la Dumbrava. El a lansat un apel ferm către autoritățile de la București pentru reformarea profundă a sistemului de îngrijire a persoanelor în vârstă. Avertismentul vine în urma unei vizite oficiale efectuate de comisar în România la sfârșitul lunii mai 2026, punând sub reflector vulnerabilitățile grave ale rețelei naționale de asistență socială.
Deși comisarul salută intervenția recentă a procurorilor DIICOT și mutarea victimelor în centre autorizate și spitale, el și-a exprimat profunda îngrijorare față de faptul că situația a fost tolerată atât de mult timp. Această toleranță a persistat în ciuda semnalelor de alarmă repetate trase de presă, ONG-uri și Avocatul Poporului. Mai mult, O’Flaherty a denunțat valul de ură din mediul online îndreptat împotriva jurnaliștilor și activiștilor care au adus la lumină aceste abuzuri, conform relatărilor HotNews.
„Este esențial ca procedurile judiciare referitoare la cazurile de la Dumbrava să se desfășoare cu integritate și independență, iar toate circumstanțele, inclusiv cele privind decesele survenite, să fie investigate minuțios”, a declarat Michael O’Flaherty în scrisoarea sa din 10 iulie 2026, adresată premierului Ilie Bolojan și ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Consiliul Europei atrage atenția că sistemul românesc continuă să trateze bătrânii ca pe simpli „beneficiari de servicii”, în loc să le recunoască statutul de cetățeni cu drepturi depline. Printre principalele deficiențe semnalate se numără faptul că acțiunile de control ale statului se limitează la verificarea bifării unor criterii tehnice pe hârtie, ignorând bunăstarea reală și calitatea vieții rezidenților.
În replică, Viorel Pașca, proprietarul locațiilor din Bihor, a transmis o scrisoare deschisă Comisarului O’Flaherty, contestând ferm acuzațiile și modul de acțiune al DIICOT. Potrivit informațiilor furnizate de Agerpres, Pașca susține că prezumția de nevinovăție ar trebui să funcționeze și în cazul său și că informațiile primite de Consiliul Europei ar fi trebuit verificate riguros. El a declarat că „ce vi s-a spus nu are legătură cu realitatea” și a criticat vehement aprecierea comisarului față de intervenția DIICOT, considerând-o „nejustificată” și un „abuz” asupra cetățenilor români.
Pașca a respins categoric caracterizarea locațiilor sale drept „centre ilegale” sau „azile”, afirmând că acestea erau de fapt „case de locuit în care locuiau cetățeni români care aveau domiciliul acolo”. El a insistat că niciunul dintre rezidenți nu a locuit ilegal, nu a fost sechestrat, abuzat sau torturat, așa cum s-a vehiculat în presă. De asemenea, a menționat că „cei care au vrut să plece au plecat când au vrut și au revenit de bună voie când au dorit”.
Proprietarul de la Dumbrava și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Consiliul Europei primește și transmite informații neverificate, sugerând că unele surse care prezintă activitatea de la Dumbrava sunt „îndoielnice, fiind în repetate rânduri dovedite ca mincinoase și rău intenționate”. El a făcut o paralelă între aceste surse și „țintele discursurilor instigatoare la ură în mediul online”, subliniind că și el a fost victima unui „val de ură și minciuni” din partea presei. Pașca a concluzionat că, dacă s-ar fi dorit cu adevărat aflarea adevărului, ar fi fost mai prudent să se aștepte pronunțarea justiției înainte de a face declarații publice.
Situația din Bihor, cu acuzațiile de decese în masă – peste 1.000 de persoane, conform DIICOT – și utilizarea abuzivă a pensiilor și ajutoarelor sociale ale bolnavilor, a scos la iveală deficiențe sistemice profunde. Potrivit Eurostat, în 2023, România aloca doar aproximativ 1,5% din PIB pentru servicii sociale, sub media europeană de peste 2,5%, indicând o subfinanțare cronică a sectorului. Această realitate, combinată cu o legislație permisivă și controale superficiale, a creat un teren fertil pentru apariția unor astfel de cazuri, similare celor denumite „azilele groazei” din Voluntari, descoperite în 2023. Această comparație subliniază o problemă națională recurentă, nu un incident izolat, și pune presiune pe Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru implementarea unor măsuri de prevenție și control mai eficiente.
DIICOT a confirmat că ancheta vizează acuzații de grup infracțional organizat, exploatarea persoanelor vulnerabile și decese suspecte. În contextul european, Directivele UE privind protecția drepturilor omului și asistența socială, cum ar fi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, subliniază necesitatea unor standarde înalte de îngrijire și protecție pentru persoanele vârstnice și vulnerabile. România, ca stat membru, este obligată să respecte aceste principii, însă cazurile repetate demonstrează o discrepanță între legislația existentă și aplicarea efectivă a acesteia. Comisarul O’Flaherty a cerut explicit reguli mai dure pentru oprirea centrelor fără licență și mecanisme clare prin care decesele din cămine să fie raportate și investigate independent.
De ce contează
Acest caz contează profund pentru societatea românească, deoarece scoate la iveală vulnerabilitățile sistemice din asistența socială și modul în care persoanele vârstnice și cele cu dizabilități pot deveni victime ale neglijenței și abuzului. Implicarea Consiliului Europei și criticile aduse de Viorel Pașca subliniază tensiunile dintre necesitatea respectării drepturilor omului și prezumția de nevinovăție, dar și urgența reformării unui sistem care, conform oficialilor europeni, tratează beneficiarii ca pe simple cifre. Rezolvarea acestei situații ar putea duce la îmbunătățirea semnificativă a calității vieții pentru mii de vârstnici și la restabilirea încrederii publice în instituțiile statului, prevenind viitoare tragedii.
În lumina acestor evenimente, se așteaptă ca autoritățile române să răspundă solicitărilor Comisarului pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty. Aceasta include demararea unor investigații judiciare independente și transparente, în special în ceea ce privește decesele survenite la Dumbrava. De asemenea, este imperativă elaborarea și implementarea unor reglementări mai stricte pentru funcționarea centrelor de îngrijire, precum și consolidarea mecanismelor de control și monitorizare. Rămâne de văzut dacă dialogul dintre autoritățile române și Consiliul Europei, dar și presiunea publică, vor duce la o reformă reală și durabilă a sistemului de asistență socială, asigurând că astfel de situații nu se vor mai repeta.
O întrebare deschisă este dacă răspunsul lui Viorel Pașca va fi luat în considerare în procesul de evaluare a situației de către instituțiile europene și naționale.