Avertisment după scandalul centrelor neautorizate din Bihor
Scandalul azilelor ilegale din județul Bihor a atras atenția Consiliului Europei, determinându-l pe Comisarul pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, să solicite autorităților române o anchetă „amănunțită și independentă” în cazul centrelor neautorizate descoperite în localitatea Dumbrava. Solicitarea, publicată marți, 21 iulie 2026, într-o scrisoare adresată premierului interimar Ilie Bolojan, vine în urma unei vizite efectuate în România de către oficialul european în perioada 26-29 mai 2026 și subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea unor situații similare. Această intervenție europeană evidențiază gravitatea situației și presiunea internațională crescândă asupra României de a reforma sistemul de îngrijire socială.
În documentul său, Comisarul O'Flaherty salută progresele României în reforma serviciilor sociale, dar atrage atenția că existența centrelor neautorizate și situația descoperită în Dumbrava ridică probleme grave privind protecția persoanelor vulnerabile. El recomandă o investigare independentă a cazului, aplicarea mai strictă a regulilor privind autorizarea centrelor de îngrijire și consolidarea mecanismelor de control. De asemenea, se solicită întărirea rolului Avocatului Poporului și crearea unor mecanisme accesibile prin care rezidenții să poată semnala abuzurile. Potrivit Consiliului Europei, inspecțiile în centrele rezidențiale nu ar trebui să se limiteze la verificarea documentelor și a standardelor administrative, ci să urmărească în primul rând respectarea drepturilor și bunăstării persoanelor instituționalizate. Această abordare holistică este esențială pentru a asigura că persoanele vulnerabile primesc îngrijirea adecvată și nu sunt expuse riscului de exploatare sau abuz.
Cazul din Bihor a izbucnit la sfârșitul lunii iunie 2026, după perchezițiile efectuate de DIICOT în mai multe imobile din localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Anchetatorii au descoperit un număr alarmant de 409 persoane cazate în centre care funcționau fără autorizație. Procurorii susțin că victimele erau exploatate, iar ancheta vizează infracțiuni grave precum constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Această situație reamintește de cazuri similare, cum ar fi cel al „Azilelor Groazei” din Voluntari, Ilfov, din vara anului 2023, care a scos la iveală deficiențe sistemice și complicități la nivelul autorităților. Similar cu situația din Voluntari, unde au fost implicați și funcționari publici, cazul din Bihor ridică întrebări serioase despre eficiența controalelor și responsabilitatea instituțiilor statului.
Între timp, autoritățile române au relocat persoanele din aceste centre în unități sociale și medicale din mai multe județe. Totuși, situația a luat o turnură tragică, deoarece trei dintre persoanele preluate au decedat ulterior, conform ultimelor informații comunicate de Ministerul Muncii. Acest detaliu subliniază fragilitatea stării de sănătate a victimelor și impactul devastator al condițiilor precare în care au fost deținute. Comisarul O'Flaherty apreciază, de asemenea, că este nevoie de o mai bună integrare între serviciile sociale și cele medicale, precum și de finanțare adecvată pentru furnizorii de servicii. Această recomandare este crucială, având în vedere că multe dintre persoanele instituționalizate necesită atât îngrijire socială, cât și medicală complexă, iar lipsa coordonării între aceste sectoare agravează vulnerabilitatea lor. Fără o finanțare sustenabilă și o supraveghere strictă, riscul apariției unor noi „azile ale groazei” rămâne ridicat.
Cazul Dumbrava nu este un incident izolat, ci o manifestare a unor probleme sistemice profunde în sistemul de asistență socială din România. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România se află printre țările UE cu cele mai puține resurse alocate per capita pentru asistența socială, în special pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități, comparativ cu media europeană de 18% din PIB. Această subfinanțare cronică contribuie la proliferarea centrelor neautorizate și la neglijarea drepturilor fundamentale ale beneficiarilor. Experții în drepturile omului, precum avocatul Valeriu Stoica, au declarat că „măsurile punitive, deși necesare, nu sunt suficiente. Este nevoie de o reformă structurală profundă, care să implice o legislație mai clară, controale mult mai riguroase și o creștere semnificativă a finanțării pentru serviciile sociale de stat și private acreditate.” Diferențele dintre surse nu sunt semnificative, ambele articole convergând asupra faptului că scandalul a ajuns la nivel european și că se cer măsuri urgente. Totuși, una dintre surse accentuează solicitarea unei anchete independente, în timp ce cealaltă se concentrează mai mult pe contextul mai larg al vizitei Comisarului și a reformelor necesare.
De ce contează
Acest avertisment din partea Consiliului Europei este un semnal puternic că România trebuie să acționeze decisiv pentru a proteja persoanele vulnerabile. Măsurile solicitate, de la anchete independente la consolidarea mecanismelor de control și finanțare adecvată, sunt esențiale pentru a preveni repetarea tragediilor. Lipsa de acțiune nu doar că ar submina credibilitatea României pe plan internațional, dar ar lăsa sute de mii de cetățeni vârstnici și cu dizabilități expuși riscului de abuz și exploatare. Este o chestiune de demnitate umană și de respectare a angajamentelor europene privind drepturile omului.
În perspectiva imediată, guvernul interimar, condus de premierul Ilie Bolojan, este sub presiune să demonstreze un angajament ferm față de recomandările Consiliului Europei. Se așteaptă ca Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, alături de Ministerul Sănătății, să prezinte un plan concret de acțiune pentru implementarea măsurilor sugerate, inclusiv o strategie pentru creșterea capacității de inspecție și control. De asemenea, rolul Avocatului Poporului, instituție națională pentru drepturile omului, va fi crucial în monitorizarea respectării drepturilor persoanelor instituționalizate. Pe termen lung, succesul acestei reforme depinde de o colaborare eficientă între autoritățile centrale și locale, de alocarea unor resurse financiare consistente și de o schimbare culturală care să plaseze bunăstarea persoanelor vulnerabile în centrul politicilor publice.
Rămâne de văzut dacă aceste solicitări vor genera o schimbare reală și durabilă în sistemul de asistență socială din România.