Apel la reevaluarea legislației sociale și medicale
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a adresat o scrisoare deschisă autorităților române, inclusiv premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar Dragoș Pîslaru, solicitând reforme profunde în sistemul de asistență socială. Acest demers vine ca urmare a unei vizite efectuate în România între 26 și 29 mai 2026 și pe fondul scandalului național declanșat de descoperirea unor azile ilegale în județul Bihor, instrumentat de DIICOT. Oficialul european a subliniat că persoanele vârstnice și cele cu dizabilități sunt adesea percepute greșit, mai degrabă ca simple beneficiare de servicii decât ca titulare de drepturi depline, o perspectivă care necesită o reevaluare la nivelul întregului sistem.
Scrisoarea lui O’Flaherty, citată de HotNews, evidențiază un deficit persistent de servicii de îngrijire, o lipsă de coordonare între sistemele sociale și medicale și insuficiența controalelor efective. Aceste deficiențe lasă categoriile cele mai vulnerabile, inclusiv persoanele care trăiesc în sărăcie sau care au probleme de sănătate mintală, fără sprijinul necesar. Comisarul a recunoscut progresele României în reformarea serviciilor sociale și consolidarea reglementărilor, dar a atras atenția că inspecțiile se concentrează prea mult pe respectarea cerințelor formale, ignorând bunăstarea reală a rezidenților. El a propus revizuirea metodelor de inspecție pentru a include o evaluare mai amănunțită a exercitării efective a drepturilor și a stării de bine a beneficiarilor.
Cazul specific al căminelor neautorizate din satul Dumbrava, județul Bihor, a fost un catalizator pentru intervenția Consiliului Europei. Potrivit Digi24, DIICOT a instrumentat un dosar amplu vizând o rețea administrată de Viorel Pașca prin Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Anchetatorii suspectează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și exploatarea unor persoane vulnerabile. La 30 iunie 2026, procurorii au efectuat percheziții în 18 locații din Dumbrava, Incești și Tinca, identificând 409 persoane vulnerabile, inclusiv vârstnici și persoane cu afecțiuni psihice grave, găzduite în condiții neautorizate.
DIICOT susține că membrii familiei Pașca ar fi exploatat aceste persoane sub pretextul unei activități umanitare, reținându-le pensiile sau cardurile sociale. De-a lungul timpului, peste 3.300 de persoane ar fi trecut prin aceste centre fără licență. Ancheta a dus la instituirea unui sechestru de 6,4 milioane de euro asupra bunurilor familiei Pașca și ale asociației, calculat la 50.000 de euro pentru fiecare dintre cele 130 de persoane vătămate identificate inițial. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a aplicat, de asemenea, o amendă de un milion de lei asociației.
Un aspect controversat al cazului este decizia instanțelor. Deși Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi au fost reținuți inițial pentru 24 de ore în iulie 2026, Tribunalul București a respins cererea procurorilor de arestare preventivă, dispunând control judiciar. Ulterior, Curtea de Apel București a anulat definitiv măsura controlului judiciar, lăsând toate persoanele cercetate în libertate. Instanța a motivat această decizie prin faptul că instituțiile publice au trimis de-a lungul anilor bolnavi către aceste centre, deși cunoșteau situația în care funcționau, sugerând o complicitate instituțională sau cel puțin o neglijență sistemică.
Această perspectivă este susținută de susținătorii lui Viorel Pașca, care afirmă că acesta desfășura activități de voluntariat și prelua persoane vulnerabile refuzate de spitale sau de instituțiile statului. O petiție în sprijinul său a strâns peste 18.000 de semnături, arătând o polarizare a opiniei publice. Pe de altă parte, anchetatorii insistă că activitatea a generat profituri ilegale semnificative. Michael O’Flaherty și-a exprimat îngrijorarea cu privire la durata îndelungată a acestei situații, în ciuda alertelor repetate din partea societății civile și a jurnaliștilor, precum și a recomandărilor Avocatului Poporului, subliniind necesitatea unei investigații exhaustive a circumstanțelor, inclusiv a deceselor survenite.
Comisarul european a cerut, de asemenea, consolidarea aplicării cerințelor de autorizare și adoptarea unor dispoziții legale, inclusiv penale, pentru a combate funcționarea centrelor ilegale și a consolida monitorizarea independentă. El a recomandat sprijinirea Avocatului Poporului și crearea de canale accesibile pentru rezidenți pentru a semnala problemele. Rolul organizațiilor neguvernamentale în promovarea respectării drepturilor omului ar trebui recunoscut și susținut. De asemenea, a încurajat stabilirea unor proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor în centrele de îngrijire, inspirându-se din practicile existente pentru persoanele cu dizabilități.
Situația din Bihor a pus o presiune considerabilă asupra sistemului medical local, transferul celor peste 400 de beneficiari necesitând internări temporare în spitale de psihiatrie și centre acreditate. Aceasta subliniază nu doar problema abuzurilor, ci și capacitatea limitată a sistemului de a gestiona un număr mare de persoane vulnerabile care necesită îngrijire specializată, evidențiind deficitele structurale menționate de Consiliul Europei. În comparație cu alte țări membre UE, România continuă să se confrunte cu provocări semnificative în asigurarea unor servicii de îngrijire pe termen lung de calitate și accesibile, în special în contextul îmbătrânirii populației, o tendință demografică ce accentuează presiunea asupra sistemului de asistență socială.
De ce contează
Acest avertisment de la cel mai înalt for european pentru drepturile omului, pe lângă cazul concret al azilelor din Bihor, scoate în evidență vulnerabilități sistemice profunde în România. Faptul că instituțiile publice ar fi trimis pacienți către centre ilegale, așa cum a invocat Curtea de Apel București, indică o criză de integritate și responsabilitate la nivel statal. Consecințele se răsfrâng direct asupra cetățenilor cei mai fragili, care sunt supuși abuzurilor și neglijenței. Presiunea internațională și cazul concret din Bihor ar putea forța autoritățile române să adopte reforme legislative și administrative concrete, esențiale pentru a asigura demnitatea și drepturile persoanelor vârstnice și cu dizabilități, îmbunătățind credibilitatea României pe scena europeană.
Concluzie Solicitările Consiliului Europei reprezintă un semnal clar că România trebuie să acționeze decisiv pentru a reforma sistemul de asistență socială. Următorii pași ar trebui să includă o analiză legislativă exhaustivă, consolidarea capacității de monitorizare și control, precum și o mai bună integrare a serviciilor sociale și medicale. Este imperativ ca autoritățile să aloce fonduri adecvate și să sprijine organizațiile non-profit care oferă îngrijire, asigurându-se că inspecțiile se concentrează pe bunăstarea reală a rezidenților, nu doar pe conformitatea formală. De asemenea, investigațiile în cazul Dumbrava trebuie să continue cu integritate, iar responsabilii să fie trași la răspundere.
Rămâne de văzut dacă acest avertisment internațional va genera schimbările structurale necesare pentru a preveni viitoare tragedii și a garanta drepturile fundamentale ale persoanelor vulnerabile din România.