România, în fața unui semnal de alarmă european
Blocul Național Sindical (BNS) a lansat marți, 21 iulie 2026, un apel către autoritățile române pentru adoptarea unor reforme urgente, menite să faciliteze integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Această solicitare vine în contextul noii direcții asumate de Comisia Europeană, prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030. "Blocul Național Sindical salută noua direcție asumată de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030, un document care transmite un mesaj fără echivoc: statele membre trebuie să treacă de la declarații de intenție la politici publice care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare deplină în societate", a declarat BNS în comunicatul său.
Potrivit organizației sindicale, pentru România, această strategie europeană reprezintă un semnal de alarmă sever, evidențiind eșecul politicilor publice implementate în ultimii ani. Sindicaliștii subliniază că aceste politici "au menținut zeci de mii de persoane în afara pieței muncii și, implicit, în risc de sărăcie și excluziune socială". Conform datelor Comisiei Europene, la nivelul Uniunii Europene, doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități sunt active pe piața muncii, iar aproape trei din zece sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. În România, situația este chiar mai gravă, conform BNS, din cauza unei infrastructuri publice și a locurilor de muncă inaccesibile, a unui sistem educațional insuficient adaptat nevoilor specifice, a lipsei serviciilor de sprijin pentru angajare și a unui sistem de prestații sociale care, în multe cazuri, descurajează integrarea profesională, creând o dependență de ajutoarele sociale.
BNS consideră că integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități trebuie să devină o prioritate națională. "Nu putem vorbi despre o piață a muncii modernă și competitivă în timp ce mii de oameni pregătiți și capabili sunt excluși din cauza unor bariere administrative, infrastructurale sau a prejudecăților", se arată în comunicatul citat de ambele surse. Organizația propune o serie de măsuri concrete pentru a remedia această situație. Printre acestea se numără reformarea sistemului de stimulente pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, investiții semnificative în accesibilizarea locurilor de muncă și a infrastructurii publice și dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru integrarea profesională.
De asemenea, BNS solicită o utilizare mai eficientă a fondurilor europene destinate creșterii ocupării forței de muncă și eliminarea situațiilor în care angajarea unei persoane cu dizabilități duce la pierderea unor beneficii sociale esențiale, creând astfel un impediment major pentru integrarea profesională. Această din urmă problemă este una sistemică în România, unde legislația actuală poate descuraja eforturile de angajare prin reducerea sau anularea unor ajutoare de bază odată cu obținerea unui venit, chiar și unul modest. O comparație cu alte state membre UE, precum Suedia sau Germania, arată că acestea au implementat sisteme de tranziție mai flexibile, care permit cumularea parțială a veniturilor din muncă cu anumite beneficii sociale pe o perioadă determinată, facilitând astfel reintegrarea treptată pe piața muncii.
BNS salută recunoașterea rolului partenerilor sociali în elaborarea politicilor privind ocuparea persoanelor cu dizabilități la nivel european și cere Executivului român să elaboreze reformele necesare printr-un dialog social real, implicând sindicatele și organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități. Mai mult, sindicaliștii susțin introducerea în contractele colective de muncă a unor clauze specifice. Acestea ar trebui să vizeze amenajări rezonabile la locul de muncă, protecția angajaților care dobândesc o dizabilitate pe parcursul activității profesionale, combaterea fermă a discriminării și garantarea accesului egal la formare profesională și promovare.
Noile mecanisme de monitorizare introduse de Comisia Europeană trebuie transpuse într-un plan național concret, cu indicatori clari și resurse dedicate, conform BNS. "BNS consideră că aceste obiective trebuie asumate printr-un plan național concret, cu indicatori măsurabili, resurse financiare dedicate și responsabilități clare pentru instituțiile publice", precizează comunicatul. Acest plan ar trebui să includă, de exemplu, ținte specifice pentru rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități până în 2030, defalcate pe regiuni și sectoare economice, precum și alocări bugetare transparente pentru investiții în accesibilizare și servicii de suport. În prezent, România nu dispune de un astfel de plan integrat, iar acțiunile sunt adesea fragmentate și lipsite de coordonare interinstituțională, ceea ce a contribuit la menținerea unei rate de ocupare scăzute pentru această categorie de cetățeni. Datele Eurostat din 2023 indică o rată de ocupare a persoanelor cu dizabilități în România semnificativ sub media europeană, ceea ce subliniază urgența intervenției.
De ce contează
Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii nu este doar o chestiune de respectare a drepturilor fundamentale, ci și o oportunitate economică vitală pentru România. Excluderea acestor persoane generează costuri sociale semnificative și privează economia de un potențial uman valoros, într-un context de deficit acut de forță de muncă. Prin valorificarea competențelor și talentelor lor, România ar putea stimula creșterea economică, reduce dependența de ajutoarele sociale și construi o societate mai echitabilă și incluzivă. Este esențial ca politicile publice să treacă de la un model de asistență socială la unul de incluziune activă, care să recunoască și să sprijine contribuția pe care persoanele cu dizabilități o pot aduce societății.
În concluzie, solicitările BNS reprezintă un apel la acțiune pentru Guvernul României, având în vedere atât obligațiile europene, cât și beneficiile socio-economice interne. Următorii pași ar trebui să includă inițierea rapidă a unui dialog social amplu cu partenerii sociali și organizațiile persoanelor cu dizabilități, elaborarea unui plan național coerent și alocarea resurselor necesare pentru implementarea reformelor propuse. Fără o intervenție decisivă, România riscă să rămână în urma obiectivelor europene și să perpetueze o situație de excluziune pentru mii de cetățeni.
Rămâne de văzut dacă Executivul va răspunde prompt acestor solicitări, transformând declarațiile de intenție în acțiuni concrete, sau dacă situația actuală va persista, menținând un segment important al populației în afara circuitului economic și social.