Autoritățile au ignorat abuzurile ani la rând
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), Michael O'Flaherty, a cerut explicații oficialilor români pe 10 iulie 2026, într-o scrisoare adresată premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru. O'Flaherty avertizează că autoritățile au ignorat ani la rând semnalele privind abuzurile din azilele ilegale din Bihor, operate de Viorel Pașca, și solicită măsuri pentru prevenirea unor cazuri similare. Situația din satul Dumbrava, județul Bihor, este considerată „deosebit de îngrijorătoare” de comisarul european, care subliniază că „această instituție a funcționat în mod ilegal, găzduind, potrivit informațiilor, mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive, fiind înregistrate peste o mie de decese.”
Scrisoarea Comisarului O'Flaherty vine în urma unei vizite în România, desfășurate între 26 și 29 mai 2026, unde a evaluat situația drepturilor omului în centrele de îngrijire rezidențială. Documentul, publicat astăzi de Consiliul Europei, salută intervenția recentă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și transferul beneficiarilor către spitale și centre de îngrijire autorizate. Cu toate acestea, Michael O'Flaherty își exprimă îngrijorarea profundă că „această situație a persistat atât de mult timp, în pofida numeroaselor semnale de alarmă trase de societatea civilă și de jurnaliști, precum și a recomandărilor formulate de Avocatul Poporului.” Această persistență a problemelor, în ciuda avertismentelor repetate, subliniază o deficiență sistemică în monitorizarea și aplicarea legii.
Comisarul european a remarcat, de asemenea, că dezbaterea publică privind intervenția DIICOT a fost „puternic polarizată”, și că „discursuri instigatoare la ură au fost îndreptate în mediul online împotriva celor care au dezvăluit aceste abuzuri.” El solicită ca toate procedurile legate de cazul Dumbrava să fie desfășurate cu integritate și independență, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate și respectuoase a drepturilor omului. Această polarizare a discursului public riscă să submineze eforturile de tragere la răspundere și de reformă necesare.
În viziunea Comisarului, o problemă fundamentală a sistemului românesc este că „persoanele vârstnice și celelalte persoane din instituțiile de îngrijire continuă să fie privite mai degrabă ca beneficiari ai unor servicii decât ca titulari de drepturi cu drepturi depline – o perspectivă care necesită o reevaluare la nivelul întregului sistem de asistență socială.” Această abordare, centrată pe „beneficiar” în loc de „titular de drepturi”, contribuie la o subestimare a demnității și autonomiei persoanelor vulnerabile.
Michael O'Flaherty a criticat, de asemenea, modul în care sunt efectuate controalele în centrele rezidențiale din România, menționând că inspecțiile se concentrează prea mult pe documente și autorizații și prea puțin pe situația reală a beneficiarilor. El recomandă o revizuire a metodelor de inspecție, astfel încât, pe lângă criteriile tehnice, să se țină mai bine seama de exercitarea efectivă a drepturilor și de bunăstarea rezidenților. Această schimbare de paradigmă este esențială pentru a asigura că inspecțiile nu sunt doar o formalitate, ci un instrument eficient de protecție.
Oficialul european cere o aplicare mai strictă a regulilor de autorizare și propune chiar modificări legislative, inclusiv în domeniul penal, dacă este necesar, pentru a combate funcționarea căminelor ilegale și a întări mecanismele de monitorizare independentă. Această sugestie de modificare a legislației penale indică gravitatea situației și necesitatea unor măsuri coercitive mai ferme. De asemenea, el recomandă consolidarea sprijinului acordat Avocatului Poporului și crearea unor mecanisme accesibile prin care beneficiarii să poată reclama abuzurile fără teamă de represalii.
Un aspect crucial abordat în scrisoare este deficitul persistent de servicii de îngrijire, care îngreunează accesul, în special în contextul îmbătrânirii populației României și al creșterii nevoilor de îngrijire. Comisarul subliniază că persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele care trăiesc în sărăcie sau se confruntă cu dizabilități ori probleme de sănătate mintală, sunt adesea omise de sistemele de sprijin fragmentate. Este necesară o mai bună integrare a sistemelor de asistență socială și de sănătate pentru a răspunde într-o manieră integrată situațiilor diverse și complexe ale acestor persoane.
Scrisoarea Comisarului O'Flaherty conține și o recomandare pentru stabilirea unor proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor survenite în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice, valorificând practicile deja existente în ceea ce privește persoanele cu dizabilități. Aceasta ar asigura o transparență și o responsabilitate sporită în cazurile de deces, prevenind mușamalizarea și asigurând dreptatea.
În paralel cu aceste critici, justiția română a avut propriile evoluții în cazul azilelor din Bihor. Curtea de Apel București a respins pe 21 iulie 2026 contestația formulată de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București din 2 iulie 2026 și a admis contestațiile inculpaților, inclusiv a lui Viorel Pașca, fondatorul azilelor. Astfel, instanța a respins propunerea de arestare preventivă și a înlăturat măsura controlului judiciar pentru cei șase inculpați, printre care se numără Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi, precum și Delia Mioara Păcală, considerată „mâna dreaptă” a lui Pașca. Această decizie este definitivă, permițându-i lui Viorel Pașca să revină la conducerea asociației Dumbrava.
Viorel Pașca a declarat pentru Gândul că decizia Curții de Apel București este corectă și că el și familia sa își doresc să continue să ajute oamenii vulnerabili. El a menționat că asociația are „atâtea case goale acum” și că dorește să le ofere un acoperiș deasupra capului oamenilor „care nu au pe nimeni”, fără a-i instituționaliza. Întrebat despre primirea unor noi persoane, Pașca a explicat că ar cere date de identificare, ar contacta primăria de care aparține persoana pentru a verifica gradul de vulnerabilitate și, dacă s-ar confirma, ar cere primăriei să facă o cerere de ajutor către asociație. Cu toate acestea, el a recunoscut că nu știe exact cum ar proceda în prezent, având în vedere situația juridică a dosarului său, subliniind incertitudinea și complexitatea contextului legal.
Această situație creează o tensiune între recomandările Consiliului Europei, care solicită o reglementare mai strictă și o monitorizare independentă, și decizia justiției române, care a relaxat măsurile preventive împotriva principalilor acuzați. Discrepanța subliniază provocările cu care se confruntă România în asigurarea respectării drepturilor persoanelor vulnerabile și în implementarea unor standarde europene de îngrijire și protecție. Necesitatea unei finanțări adecvate, atât naționale, cât și europene, pentru serviciile de îngrijire pe termen lung, este, de asemenea, un punct cheie, semnalat de O'Flaherty, pentru a permite organizațiilor non-profit să continue să ofere servicii esențiale la standardele impuse.
De ce contează
Situația azilelor ilegale din Bihor și criticile Consiliului Europei subliniază o problemă sistemică profundă în România: incapacitatea statului de a proteja persoanele vulnerabile și de a aplica legile existente. Ignorarea avertismentelor repetate, lipsa unor controale eficiente și percepția persoanelor vârstnice ca „beneficiari” în loc de „titulari de drepturi” creează un mediu propice abuzurilor. Recomandările Comisarului O'Flaherty, de la modificări legislative penale la consolidarea Avocatului Poporului, sunt cruciale pentru a reforma un sistem care a eșuat. Fără o acțiune decisivă, România riscă să se confrunte cu noi scandaluri și să rămână în urma standardelor europene privind drepturile omului.
Concluzie: În fața criticilor internaționale și a deciziilor judecătorești recente, România se află la o răscruce. Pe de o parte, există presiunea Consiliului Europei pentru reforme profunde, inclusiv legi penale mai stricte și o monitorizare independentă sporită. Pe de altă parte, decizia Curții de Apel București de a ridica controlul judiciar pentru Viorel Pașca și ceilalți inculpați complică eforturile de tragere la răspundere și de prevenire. Următorii pași vor trebui să includă o analiză serioasă a recomandărilor CoE, o colaborare interinstituțională mai bună și o reevaluare a priorităților în asistența socială. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să implementeze schimbările necesare pentru a asigura că drepturile persoanelor vulnerabile sunt respectate cu adevărat și că astfel de tragedii nu se vor mai repeta.
Întrebarea fundamentală este dacă sistemul este capabil să se reformeze din interior sau va necesita o presiune externă constantă pentru a asigura conformitatea cu standardele europene.